Un studiu relevă că rețelele sociale sunt răspunzătoare de creșterea problemelor de sănătate psihică în rândul adolescenților

de Dr. Shamard Charles

Problemele de sănătate mintală au crescut semnificativ în ultima decadă iar dezvoltarea rețelelor digitale de media ar putea fi motivul, potrivit unui studiu național publicat în luna martie.

Studiul, publicat de Asociația Americană de Psihologie a identificat creșteri accentuate ale numărului de tineri adulți și de adolescenți care au raportat că au avut simptome psihologice negative – mai ales cei născuți după 1995, cunoscuți și drept generația iGen. Ca o coincidență, vârful numărului de asemenea cazuri este în 2011, cam în aceeași perioadă în care rețelele de socializare au luat scena cu asalt.

Nu același lucru s-a observat la adulți, unde nu se poate vorbi despre creștere direct proporțională.

Am constatat o creștere substanțială a numărului de cazuri de depresie majoră, de intenții de suicid, de disconfort psihic și de tentative de suicid după anul 2010, în comparație cu mijlocul anilor 2000, iar această creștere este de departe cea mai mare în rândul adolescenților și a adulților tineri”, spune autoarea principală Jean Twenge, semnatară de asemenea și a cărții «iGen» și profesor de psihologie la Universitatea de Stat din San Diego. „Aceste trenduri sunt foarte slabe sau inexistente în rândul adulților cu vârsta peste 26 ani, sugerând o schimbare a stării de spirit la nivel de generație în locul unei creșteri generale la toate vârstele.

Twenge și echipa ei au analizat date ale Raportului Național privind Sănătatea și Medicamentele, un sondaj reprezentativ la nivel național privind drogurile și alcoolul, sănătatea mintală și alte probleme de sănătate ale indivizilor cu vârsta de peste 12  ani și începând din 1971 încoace. Echipa a studiat răspunsuri ale peste 200.000 de adolescenți cu vârste între 12 și 17 ani din 2005 până în 2017 și ale peste 400.000 de adulți de 18 ani sau peste această vârstă între anii 2008 și 2017.

Chestionarul nu a cerut participanților să spună dacă au fost diagnosticați cu depresie sau altă boală psihică ci dacă au înregistrat simptome de depresie în ultimul an. Cercetătorii au descoperit că rata indivizilor care au raportat simptome similare unei depresii majore în ultimele 12 luni creștea cu 52% în cazul adolescenților din perioada 2005-2017 și cu 63% în cazul tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani, între anii 2009 și 2017. De asemenea, se înregista o creștere cu 71% a ratei adulților afectați serios de stres psihologic în ultimele 30 de zile, în perioada 2008-2017.

Numărul tinerilor adulți care avuseseră gânduri de suicid sau alte intenții vecine cu suicidul a crescut între 2008 și 2017 cu o uimitoare rată de 47%.

Unul dintre motivele creșterii acestor rate ar putea fi că folosirea mediilor digitale a avut un impact mai mare asupra adolescenților și a adulților tineri decât asupra adulților mai în vârstă, care tind să aibă o viață socială mai stabilă.

„Tendințele culturale din ultimii zece ani s-ar putea să fi avut un efect mai mare asupra stării emoționale și a tentativelor de suicid sau în rândul generației tinere î comparație cu generațiile mai în vârstă”, spune Twenge.

„Aceste rezultate, care nu par a avea legătură cu genetica sau cu situația economică, sugerează că este necesară o cercetare mai aprofundată pentru a înțelege influențele comunicării digitală în comparație cu cele ale interacțiunii față în față asupra dezechilibrului emoțional și a tendințelor suicidare”, a mai adăugat ea.

Studii recente au arătat că folosirea mediilor sociale digitale este asociată cu creșterea simptomelor de anxietate, izolare socială și senzația de singurătate.

Aaron Fobian, psiholog clinic și asistent la Departamentul de Psihiatrie al Universității din Alabama la Birmingham, avertizează asupra confuziei asocierii folosirii platformelor de socializare media și dezechilibrele psihice cu cauza și, respectiv, cu efectul.

„Nu putem spune cu siguranță că amplificarea pe careo vedem este rezultatul direct al folosirii mediilor de socializare,” a declarat Fobian pentru NBC News. „De exemplu, adolescenții pot avea deja depresii sau stări de anxietate și de acea petrec mai mult timp pe mediile sociale, în căutarea cuiva cu care să comunice.”

Generația cea mai somnoroasă?

Un nou sondaj a descoperit că tinerii nu dorm la fel de mult precum generațiile anterioare, fapt care ar puta și el juca un rol în creșterea problemelor psihice. Studiul arată că privarea de somn afectează starea emoțională și este asociată cu anxietatea și depresia.

„Adolescenții cu siguranță folosesc mediile sociale într-o măsură care le afectează timpul de somn,” spune Fobian. „Ei sunt expuși luminii chiar înainte de culcare și doar acest lucru le întârzie somnul cu cca 30 de minute. De asemenea, le afectează capacitatea de interacțiune cu ceilalți.”

Twenge și Fobian insistă asupra faptului că părinții ar trebui să limiteze folosirea mediilor sociale în ansamblul lor și să încurajeze copiii să participe la activități sociale.

„Este important să ne gândim mai bine la modul cum ne folosim timpul liber. Asta înseamnă și să dormim mai mult și să petrecem mai puțin timp pe mediile digitale”, mai spune Twenge.

Twenge încurajează părinții să instituie reguli de tipul „fără telefon mobil în dormitor” prin folosirea încărcătoarelor numai în afara dormitoarelor. Iar părinții ar trebui să fie ei înșiși un exemplu nu numai prin participarea la această regulă dar și prin întreruperea utilizării telefonului cu o oră înainte de culcare, spune Fobian.

„O problemă reală este cât de mult afectează sănătatea psihică lipsa de somn și timpul petrecut în fața ecranului,” spune Fobian. „Și nu este vorba numai de timpul în fața ecranului ci și despre ce a înlocuit acest timp. Asta contează pentru că petrecerea timpului cu alți oameni, față în față, este un puternic factor de protecție împotriva depresiei.”

„Câteodată avem impresia că a comunica electronic este la fel de bine, dar nu este așa” a concluzionat Fobian.