Peste 25% dintre europeni ar prefera o guvernare a inteligenței artificiale

Sătui de politicieni? 25% dintre europeni ar prefera o guvernare a inteligenței artificiale

Mai mult de un sfert dintre europeni ar prefera ca deciziile politice importante pentru țărilor lor să fie luate de o inteligență artificială, decât de reprezentanții lor umani aleși și nealeși, potrivit unui nou sondaj surprinzător.

În total, unul din patru europeni a declarat că sunt ”într-o oarecare măsură sau total în favoarea lăsării unei inteligențe artificiale să ia decizii importante, cu privire la conducerea țării lor”, număr care a urcat la unul din trei în Olanda, Marea Britanie și Germania, conform sondajului realizat de Center for the Governance of Change (Centrul pentru Guvernarea Schimbărilor), un grup de cercetare orientat pe tehnologie de la Universitatea IE din Spania. Graficele au rămas constante în ceea ce privește nivelul de educație, sexul și afilierea politică, indicând fie că europenii le urează un anormal bun venit noilor stăpâni roboți – fie că sunt sătui de cei umani.

Alertă prealabilă: este probabil varianta din urmă. În timp ce sondajul a descoperit niveluri ridicate de anxietate tehnologică în toate sectoarele demografice, chiar teama de a avea locul de muncă furat de către roboți, aceasta nu încălzește cu nimic antipatia europenilor pentru maeștrii lor politici, care s-au arătat prea dispuși să-și arunce alegătorii sub autobuzul (care merge singur) în căutarea puterii – fie că este vorba de Emmanuel Macron, din Franța, care încearcă să scoată protestul în afara legii și să interzică presa critică de la conferințele sale de presă, fie că este vorba de Theresa May, care servește în mod repetat oferte neapetisante de Brexit, într-un efort de psihologie inversă de a transmuta ”Pleacă” în ”Rămâi”.

Încadrând rezultatele ca fiind ”o interogare semnificativă asupra modelului european al democrației reprezentative” și susținând că acestea ”contestă chiar noțiunea de suveranitate populară”, directorul executiv al CGC, Diego Rubio, a evitat să menționeze faptul că tot mai mulți cetățeni europeni descoperă că UE în sine ar putea fi o provocare ”chiar a noțiunii de suveranitate populară”. În ciuda încercărilor de a arunca acest ”Euroscepticism” pe spatele Rusiei (al cui altcuiva?), partidele precum Mișcarea Cinci Stele a Italiei și PVV din Olanda au adus la guvernare un val de putere eurosceptic, în timp ce suporterii status-quo-ului – Macron, May și Angela Merkel a Germaniei – se ofilesc la un nivel record de simpatie scăzută.

În ciuda unei viziuni slabe asupra perspectivelor viitoare ale guvernării umane, sondajul Universității IE a aflat că ”peste două treimi dintre europeni de toate vârstele cred că, dacă nu vor fi controlate în mod corespunzător, noile tehnologii vor provoca mai mult rău decât bine societății, în următorul deceniu”, și între două treimi și trei sferturi dintre respondenți susțin ”măsuri politice puternice pentru a limita automatizarea”, indiferent dacă acestea implică o taxă asupra corporațiilor care au înlocuit oamenii cu mecanisme automatizate, limitarea [folosirii] roboților pentru locurile de muncă periculoase sau compensându-i pe cei care își pierd locul de muncă în favoarea automatizării.

Amenințarea este departe de a fi abstractă – majoritatea europenilor sunt preocupați de acapararea de către roboți a majorității locurilor de muncă umane, au descoperit cercetătorii, în timp ce aproape jumătate se tem că angajatorul lor se va prăbuși înaintea dezvoltării noilor conducători de siliciu. Cei mai mulți cred că educația lor nu i-a pregătit în mod adecvat pentru ritmul rapid al schimbărilor tehnologice.

Peste două treimi sunt ”îngrijorați” sau ”foarte îngrijorați” că și viața lor socială va deveni complet digitală – o perspectivă neașteptată într-o epocă a reglementărilor de exprimare online din ce în ce mai stricte. În mod interesant, mai mult de jumătate dintre respondenții din fiecare țară, cu excepția Spaniei și Portugaliei, susțin interzicerea ”conținutului politic și ideologic” din rețelele sociale ”pentru a proteja democrația”.

”Oamenii sunt dezamăgiți de guverne, dar în același timp le cer să atace efectele negative asupra societății și economiei, pe care tehnologiile emergente le-ar putea avea”, au scris autorii, subliniind natura ”paradoxală” a rezultatelor. Deoarece aceleași tehnologii emergente includ inteligența artificială, europenii se așteaptă ca stăpânii lor roboți să-și introducă reglementări, odată ce au preluat puterea?

Helen Buyniski