Substituirea produselor obţinute din lapte cu grăsimi hidrogenate şi dezinformarea consumatorilor au atras amenzi în valoare de 855.000 lei pentru 110 dintr-un total de 284 de unităţi controlate în perioada 21 ianuarie – 8 februarie 2019, a anunţat, vineri, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Kovesi, despre existența unor fotografii cu Sebastian Ghiță: Dacă exista, sunt de la evenimente ale instituțiilor statului. Pot apărea și poze false
Echipe mixte formate din inspectori cu atribuţii de control din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor au continuat seria controalelor iniţiate în data de 21 ianuarie 2019 pentru verificarea conformităţii produselor de la patiserii, cofetării, pizzerii, restaurante/ catering, fast-food-uri, în raport cu materiile prime utilizate şi informaţiile oferite consumatorilor.
„În săptămâna 4-8 februarie 2019 s-au reluat verificările în judeţele Argeş, Teleorman, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinţi şi municipiul Bucureşti, la 104 operatori economici (din care 34 patiserii, 38 laboratoare cofetărie/ patiserie, 19 pizzerii, 7 fast-food-uri, 4 restaurante / catering şi 2 magazine alimentare). Din cele 104 unităţi verificate, 47 unităţi (45 %) utilizau ca ingredient principal în produsele oferite consumatorilor specialităţi obţinute din grăsimi hidrogenate şi informau că preparatele conţin diferite categorii de brânzeturi sau caşcaval. Pentru aceste nereguli majore, dar şi pentru alte abateri de la legislaţia sanitar-veterinară au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 194.000 lei”, se arată în comunicatul MADR.
De la data declanşării acestor acţiuni, respectiv 21 ianuarie 2019 şi până la data de 8 februarie 2019 au fost verificate 284 unităţi din 18 judeţe şi din municipiul Bucureşti, fiind constatate fraude alimentare la 110 agenţi economici (reprezentând 39 %) prin substituirea produselor obţinute din lapte cu specialităţi obţinute din grăsimi hidrogenate, concomitent cu dezinformarea consumatorilor.
Celor 110 operatori le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare de 855.000 lei.
„Prin verificările efectuate se confirmă persistenţa fenomenului substituirii produselor sănătoase obţinute din procesarea laptelui autohton de calitate cu specialităţi obţinute din grăsimi de altă origine şi al dezinformării consumatorilor, inspectorii MADR continuând eforturile de eradicare a acestora”, se menţionează în comunicat.
Mă întreb: restaurantele, patiseriile şi celelalte unităţi care au fost amendate şi-or fi făcut singure brânzeturi din grăsimi hidrogenate? Or fi știind cum? Nu cumva le-au cumpărat de la supermarketurile străinilor? Nu cumva, în loc să fie amendaţi mafioţii care le produc şi le vând, sunt amendaţi tot românii prăpădiţi, cu scopul falimentării lor?
https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/mafia-italiana-si-uleiul-de-masline-408776
Piaţa uleiului de măsline este o loterie. Nu se știe niciodată ce este într-o sticlă. Cu cât uleiul de măsline este mai ieftin, cu atât este mai suspect. Mai ales dacă ţara de origine înscrisă pe etichetă este Italia. Pe bursele de mărfuri, într-un an normal, uleiul de măsline este cu 25% mai scump decât cel spaniol. Anul acesta însă, diferenţa de preţ este de 65%.
O bacterie a distrus trei milioane de măslini italieni anul trecut. Și nu numai că este al doilea producător și exportator de ulei de măsline, dar este și cel mai mare consumator. Cererea de ulei de măsline italian de înaltă calitate depășește cu mult oferta. În astfel de situaţii intră în joc mafia italiană, care inundă piaţa cu ulei de slabă calitate pe care îl vând la preţuri de ulei extra-virgin.
Potrivit Financial Times, în ultimul an, autorităţile italiene au depistat 95 de depozite de ulei fals etichetat, de aproape două ori mai multe decât în urmă cu un an. În cele mai fericite cazuri, traficanţii aduceau ulei de măsline din Spania și îl etichetau ca fiind ulei italian. Au fost însă și situaţii în care o cantitate mică de ulei de măsline era amestecat cu uleiuri din alte plante.
Aceste fraude apar de fiecare dată când recoltele sunt slabe.
Când era comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloș a încercat să interzică sticlele neetichetate cu ulei de măsline de pe mesele restaurantelor. Există suspiciunea că, de multe ori, restaurantele cumpără ulei fals. Cioloș propunea ca uleiul din restaurante să fie servit în sticle etichetate și sigilate. Însă, la presiunea industriei restaurantelor și a mai multor guverne europene, Cioloș a fost nevoit să își retragă propunerea în 2013.
Corect,MIrela!