De ce evreii hasidici evită să citească Tora în Ajunul Crăciunului
de Elon Gilad (Haaretz), 21 decembrie 2018
Există o practică răspândită printre evreii hasidici ca ei să se abțină de la studierea Torei în Ajunul Crăciunului. Această tradiție este una remarcabilă, deoarece în primul rând evreii practicanți nu au obiceiuri asociate cu sărbătorile creștine. În al doilea rând, studierea Torei este considerată una dintre cele mai importante datorii ale evreilor, și de obicei ei se abțin de la asta numai în zile solemne, precum Tisha B’Av. De ce ar evita această datorie sacră tocmai pe “Nittel Nacht”, noaptea dinaintea Crăciunului?
Numele Crăciunului în idiș e Nittel. Acesta derivă din numele medieval latin al sărbătorii, Ntlis Dis Domin, “Ziua de Naștere a Domnului”, de unde derivă numele francez și cel italian al sărbătorii, Noël și respectiv Natale.
(În ciuda derivării clare din latină a termenului Nittel, evreii medievali aveau impresia că cuvântul derivă din termenul ebraic nitleh – “cel spânzurat” – ce era o insultă frecventă pentru Iisus a evreilor din acea vreme datorită asocierii cu Răstignirea.)
Deși am găsit referințe la Nittel în literatura rabinică pe parcursul Evului Mediu, prima mențiune referitoare la abținerea studierii Torei în Ajunul Crăciunului apare tocmai în cea de-a doua jumătate a secolului XVII.
Potrivit Prof. Marc Shapiro de la Universitatea din Scranton, ce a efectuat cel mai amplu studiu pe această temă de până acum, prima referință cunoscută la această practică în scrierile rabinice constituie într-un singur rând în cartea Rabinului Yair Bacharach, Kitzur Halakhot. Ce a scris de fapt Bacharach, unul dintre cei mai importanți rabini ai Germaniei din secolul XVII, în legătură cu această practică, s-a pierdut, dar referința în cuprins a rămas: “Și practica anulării studiului Torei de Crăciun.”
Deși cea mai veche referință la aceasta practică în textele evreiești datează din anii 1600, s-ar putea să fi existat anterior. Este posibil și într-adevăr probabil ca evreii să se fi abținut de la menționarea acesteia în scrieri de teama ca nu cumva creștinii să citească despre acest obicei și să-i pedepsească pentru asta.
Pe de altă parte, precum notează Shapiro în articolul său “Studiul Torei cu prilejul Ajunului de Crăciun”, nu se cunoaște ca apostații (evreii ce s-au convertit la creștinism) să fi menționat această practică în polemicile anti-iudaice din secolele XVI-XVII, ceea ce sugerează că nu știau despre asta. Putem trage concluzia că fie practica nu exista încă, sau poate că nu era răpândită încă.
Crima apostaziei
Potrivit crezurilor iudaice medievale, pentru crima apostaziei – predarea de legi ce nu făceau parte din Tora către evrei – Iisus este închis într-un bazin de excremente în iad pentru eternitate. O temă comună în scrierile anti-iudaice ale apostaților medievali în Germania este că în Ajunul Crăciunului Iisus “trebuie să umble prin toate gropile de excremente sau latrine din lume”, precum a scris un anumit apostat, Johann Pfefferkorn, în 1511.
În ceea ce privește abținerea de la studiul Torei în legătură cu creștinismul, cea mai veche mențiune nu face referire la Crăciun. Shapiro citează scrierile apostatului Johann Adrian din 1609, ce a scris că evreii nu studiază Tora cu prilejul Înălțării. Aceasta pentru că evreii cred că Iisus petrece noaptea târându-se prin canalizări, iar dacă aude Tora studiată într-o casă, primește un răgaz de la această pedeapsă. Astfel, abținându-se de la studiul Torei, ei îl privează de acest răgaz.
Adrian menționează de asemenea că părinții le spun copiilor “Ai grijă să nu te tragă jos cel spânzurat”, adică în toaletă.
Putem deduce că dacă Adrian știa despre practica abținerii studiului Torei de Ajunul Crăciunului și motivul pentru aceasta, ar fi meționat-o.
Asta se aplică și altui apostat, Julius Conrad Otto, ce a publicat o polemică anti-iudaică în 1613 în care susține că evreii îl blesteamă pe Iisus cu ocazia Ajunului Crăciunului, dar nu zice nimic despre abținerea de la studiul Torei.
Prohibița specifică de la studierea Torei de Crăciun apare pentru prima oară în scris, potivit cercetărilor lui Shapiro, în 1614, în scrierile apostatului Samuel Friedrich Brenz. Motivele enumerate sunt aceleași ce au fost date de Adrian pentru abținerea de la studiul Torei de Înălțare: ar acorda lui Iisus un răgaz de la târârea prin excremente. Brenz susține de asemenea că evreii mănâncă mult usturoi cu ocazia acestei zile pentru a-l alunga pe Iisus. Credința conform căreia usturoiul alungă demonii este atestată în scrierile iudaice.
Doi ani mai târziu, în 1616, un alt apostat pe nume Dietrich Schwab a reiterat acuzația conform căreia evreii cred că Iisus umblă prin toaletele lumii de Ajunul Craciunului, menționând că ei “insuflă frică și groază copiilor … nu vor să meargă la latrină noaptea decât dacă au mare nevoie.” Schwab menționează de asemenea obiceiul de abținere de la studiul Torei în această zi pentru a nu-i acorda lui Iisus “odihnă sau răgaz” de la această “suferință teribilă”.
Bazându-ne pe aceste referințe, se pare că tradiția de a nu studia Tora de Ajunul Crăciunului a apărut sau a devenit răspândită în prima parte a secolului XVII, și că era bazată pe noțiunea că asta ar face pedeapsa divină a lui Iisus – târârea prin excremente – mai gravă.
Tradiția s-a transmis la generațiile următoarea, în special în Europa de Est, ce avea o populație numeroasă de evrei.
Până în secolul XIX, sau poate mai devreme, motivul original pentru această practică a fost uitat. Dar evreii au continuat să o pună în aplicare așa cum au învățat de la rabini.
Scrierile din această perioadă veneau cu explicații diferite pentru această practică, cea mai obișnuită fiind că evreii erau adeseori atacați de creștini cu prilejul Ajunului Crăciunului. Pentru a preveni asta, ei rămâneau în case și nu studiau Tora. Acesta este evident un raționament venit ulterior.
Astfel și în ziua de astăzi unii evrei continuă tradiția de a se abține de la studiul Torei de Ajunul Crăciunului precum o făceau rabinii lor timp de generații, fără a ști că motivul pentru asta e o veche superstiție a evreilor germani din secolul XVII, una pe care nu o mai crede nimeni astăzi.
Doamne ajuta. Nu stiu daca s-a discutat aici despre Adrian Niculescu – speakerul motivational. Ce parere aveti despre el? Nu vi se pare ca este un pericol pentru cei care il apreciaza si ca cunostintele lui sunt destul de reduse incat sa dea sfaturi altora? Ma intreb si eu ce autoritate are si de unde si-o ia sa iasa asa si sa dea sfaturi de viata. Cum sa iasa asa si sa zica ca el a facut si a dres si ca e puternic. Numai Nicolae Dica mai face dinastea sa isi zica singur ca e puternic si vrea sa demonstreze. Ce cultura poate sa aiba cand zice intr-una din filmarile lui ca a stat el si a meditat si a deslusit el marea taina a mancarii fructului oprit a Evei. Anume si-a dat el seama ca Eva impreuna cu Adam se prea plictiseau in rai si de aceea au mancat. Asta e explicatia lui si lui i se pare fabuloasa. Cum poate sa iasa si sa zica ce mental are si cat e de sigur pe el? Cum poate sa iasa si sa zica ca a rezolvat vietile unor oameni care l-au ascultat. Mai intreb si eu oare nu se face pe el invatator si deslusitor al problemelor oamenilor? Nu stiu mi se pare ca felul in care isi transmite mesajul este prea agasant si transmite oamenilor ca el are cheia solutiilor problemelor vietii care nu prea exista asa ceva. Prin felul asta el fura oamenilor sansa de a gandi si a cauta ei solutii. Eu nu cred ca a rezolvat intr-adevar ceva cum zice el. Probabil a rezolvat pe moment si pe scurt timp si pe urma problema omului in cauza s-a agravat. Eu nu cred ca Iisus a venit vreodata si a zis ce si cum sa facem si sa ne comportam. Nu ne-a dat nici o solutie pt viata asta. El a lasat sa descoperim noi. Nu s-a bagat peste noi, n-a venit cu solutii. Ne-a provocat in schimb. In discursul lui ne-a respectat modul de viata pe care alegem sa-l traim. N-a zis fa asa sau asa si iti va fi bine. Nu ne-a furat si interzis creativitatea prin discursul lui, ne-a lasat sa gandim noi si sa actionam. De aceea cred ca trebuie sa fim atenti cand dam sfaturi si sa fim cat de cat retinuti in probleme de religie. Nu trebuie sa-i batem la cap pe oameni sa-i convingem credinta noastra. Intr-adevar ce putem face e sa aratam spre Biserica. Cam atat. In rest trebuie sa traim viata. Deaia a si zis probabil ii au pe sfinti si pe prooroci sa creada lor. Si a mai zis sa nu ne facem invatator ca doar un Invatator este. Cred ca la asta s-a referit, sa nu ne facem invatatori sau deslusitori ai tainelor vietii ca nu exista. Noi tot deslusim pe tot parcursul vietii cat putem. Oricum publicul lui Andrei Niculescu asta este unul destul de redus asa. Cei care il sustin vin dintr-o anumita sfera. Sunt mai pe fitze mai clubberi mai asa. Am zis sa scriu ceva despre el ca ma cam enerveaza cum iese el si le zice cand el are un discurs asa mai p**onar.
Mai am o idee. Nu vi se pare ca prieteniosenia asta ce ne inconjoara se rasfrange in toate activitatile. Ma uit acum la senifinala Djokovic-Pouille. Din cate se pare o sa fie un scor cam dur in favoarea sarbului. La finalul meciului probabil o sa fie intervievat si printre altele o sa fie intrebat cum i s-a parut adversarul. Probabil o sa zica ca e un jucator bun, dar azi nu a fost in forma lui buna si ca daca munceste in continuare o sa ajunga bine, ii doresc succes si asa mai departe. De ce nu ar raspunde Djokovic ceva de genul: „uitati-va la scor , la batut de l-am facut praf. Mai trebuie sa invete.” In felul asta intr-adevar mai degraba i-ar prinde bine francezului si l-ar ambitiona mai mult decat sa-i zica ca e bun , ca a avut un parcurs bun, ca nu stiu ce.
„Şi scoţându-l afară din vie, l-au ucis. Ce va face, deci, acestora, stăpânul viei?
Va veni şi va pierde pe lucrătorii aceia, iar via o va da altora. Iar ei auzind, au zis: Să nu se întâmple!
El însă, privind la ei, a zis: Ce înseamnă, deci, scriptura aceasta: „Piatra pe care n-au luat-o în seamă ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului”?
Oricine va cădea pe această piatră va fi sfărâmat, iar pe cine va cădea ea îl va zdrobi. „
Frate Cristian.Nu stii adevarul despre Domnul Iisus Hristos si invatatura Sa data noua.Iti recomand sa citesti pe Sfintii Parinti ai Credintei Ortodoxe.Stii ceva din Biblie dar este parerea ta personala care din pacate e cam gresita.Ca sa iti dau un exemplu sa iti dai seama ce e rau in asta,ma voi da pe mine si iti spun ca am pierdut vreo 5 ani de zile incercand sa imi dau seama despre Credinta Ortodoxa fara a accepta total punctul de vedere al Sfintilor Parinti.Mi se parea ca in unele lucruri se contrazic intre ei.Ma refer la partea morala.Caci unii pun accentul mai mult pe rugaciune,altii pe infranare,altii pe milostenie,iar eu vazand aceste sfaturi diferite nu stiam dupa care sa ma iau.Dar citind in continuare am aflat de la Sfantul Teofan Zavoratul(un Sfant pe care ti-l recomand sa il citesti)ca nu exista contrazicere intre Sfinti.In unele scrieri ale Sfintilor Parinti sunt sfaturi catre anumite persoane.Si de aceea li se spune fiecaruia ce au nevoie mai mult.De aceea trebuie sa fim atenti cand ii citim ca nu cumva sa luam ca invatatura potrivita pentru toti unele sfaturi care sunt doar catre anumite persoane.Pentru ca de aceea difera sfaturile pentru ca unele sunt pentru oamenii casatoriti,sau cei din lume in general,altele pentru calugari etc.Toti Sfintii Parinti invata adevarul.Dar noi trebuie sa cautam sa luam sfaturile de la Sfintii care au scris pentru cei ca noi.Cei care suntem in lume sa cautam sa citim pe Sfintii care au scris sfaturi pentru cei din lume iar calugarii cauta sfaturi de la cei care au scris pentru ei.Caci daca ne vom lua dupa mintea noastra va fi vai de noi.Uitate si tu in jurul tau.Ce vezi?Uitate la vietile oamenilor care nu ii asculta pe Sfintii Parinti.Cum sunt?Sunt bune?Eu cred ca nu.Acum am ajuns la convingerea deplina ca am irosit atat de mult timp fara a crede deplin in Adevarul Sfintilor Parinti.Iti spun aceste lucruri pentru ca vad ca acelasi lucru cam il faci si tu.Vad ca stii de existenta Sfintilor,a Proorocilor si ca trebuie sa credem lor.Asa ca te sfatuiesc din toata inima mea sa nu faci aceasi greseala ca si mine,luandu-te dupa parerea ta,fara a primi parerea Sfintilor Parinti ca fiind cea adevarata.Noi in zilele de azi nu mai avem Duhovnici mari cum au fost parintele Cleopa.parintele Iustin Parvu,parintele Staniloaie dar avem carti scrise de ei.Ti le recomand.Crede-ma ca pana nu vei sti bine invataturile Sfintilor Parinti dupa multe carti citite,vei fi in intuneric chiar daca vei avea impresia gresita ca esti in lumina.Domnul Iisus Hristos a spus:”Eu sunt lumina lumii”.Deci daca vrem sa fim cu Domnul Iisus Hristos,sa fim cu Lumina lumii,trebuie sa punem mana pe carte,pe Biblie si Invataturile Sfintilor Parinti,lasand la o parte parerea noastra proprie,sau alte invataturi straine de Domnul Iisus Hristos.iarta-ma daca am gresit cu ceva.Doamne ajuta.
Salut. Ne e nici o problema. Eu ce am vrut sa transmit e ca nu oricine poate sa iasa si sa dea sfaturi. E lucru greu sa dai sfaturi. Si l-am dat exemplu pe Adrian Niculescu ca e popular pe facebook si multa lume asteapta de la el poate ceva salvare. Eu nu cred ca dau sfaturi cuiva.Si public. Eventual i
mi spun parerea. Poate o fi bun si Adrian Niculescu, dar eu tocmai deaia am intrebat de el ce parere au cititorii de aici pentru ca mie nu prea imi place. Si eu cand am zis de sfinti si prooroci e pentru ca asa a zis Avraam in pilda cu saracul Lazar. A zis Avraam bogatului cand i-a cerut sa trimita sa anunte pe fratii lui ce sa faca sa nu ajunga si ei unde era bogatul: „au pe moise si pe prooroci, sa asculte de ei”. Acuma in zilele noastre moise si proorocii reprezinta Biserica. Nu are nimeni dintre noi niste solutii pentru probleme.Adrian Niculescu si cei care dau sfaturi si invataturi se inseala cand cred ca rezolva ceva cand zic fa asa sau asa. Mai mult ce vreau sa zic e ca nu toti cei care vorbesc de un anumit subiect e neaparat bun. Poate avea o influenta negativa. Si tocmai ca o parere proprie oricum ne facem despre ce intalnim in viata de zi cu zi. Si trebuie sa avem una. Da eu nu miam dat cu parerea despre lucruri care sunt batute in cuie. Eu miam spus parerea despre Adrian Niculescu ca numi place si am adus argumente. Deaia l-am pus sub semnul intrebarii.
Literatura motivationala e o mare capcana. Norman Vincent Peale mi-a placut foarte mult intr-o vreme. Pentru ca a fost pastor cunostea bine Biblia si tema lui favorita era ca in ea gasim instrumente pe care Dumnezeu ni le-a dat ca sa avem o viata fericita si prospera. Suna foarte bine dar este new age cu spoiala de crestinism pentru ca era vorba de meditatie si vizualizare, gandire pozitiva etc. Oricum, facand abstractie de solutiile oferite literatura motivationala este un bun de consum pentru ca intr-un fel sau altul cineva iti spune ca tu esti absolut fantastic insa nu stii sa arati altora calitatile tale si se ofera sa te invete cum sa gandesti. Prin intermediul cartilor si seminariilor ( care sunt aducatoare de profit ) vei invata cum sa fii prosper, cum sa seduci, cum sa ai succes in cariera sau orice altceva iti doresti. In cel mai bun caz iti pierzi timpul ascultand pe cineva care stie cum sa te abureasca. In cel mai rau caz poti ajunge sa fii un zombie spalat pe creier care face tot ce ii cere stapanul.
Bun. Foarte bine spus. Colegul „un crestin” m-a facut sa cred ca ce vroiam sa transmit a esuat. Dar vad ca totusi a iesit ceva…ce imi dau seama ca iese din motivatia pe care zice el ca o face e ca iti intareste ego-ul personal si probabil te face mai orgolios si te face sa crezi ca esti capabil de lucruri de care nu esti. Majoritatea oamenilor care il asculta nu au pregatire, cum sa fie mai motivati sau capabili. Ar trebui sa-i invete prima data. Sa le faca o lista cu niste carti sa le citeasca nu cu experientele lui. Si pe urma cu motivatia. :))