Cinstite cititorule! Adu-ţi aminte de preasfintele cuvinte ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos: ,,Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu Care este în ceruri’’ (Matei 10, 32).
Sâmbătă şi Duminică se va desfăşura referendumul care va pune în cumpănă Legile lui Dumnezeu. Un lucru nerfiresc. Cine suntem noi ca să hotărâm prin vot că Legile lui Dumnezeu trebuie acceptate sau respinse? Şi totuşi, El a îngăduit această încercare a noastră, şi se va vedea la sfârşit cine s-a hotărât pentru Dumnezeu şi cine se opune voii Sale sfinte. Votul nostru va fi o mărturie prin faptă. De vom avea tăria să convingem prin cuvânt măcar câţiva dintre semenii noştri să voteze DA, pentru bunele aşezăminte Dumnezeieşti, mărturia noastră va fi deplină, prin cuvânt şi faptă.
Spuneam, într-un articol trecut, că mărturia noastră cea bună ne va fi socotită la Judecata universală a lui Dumnezeu.
În 22 septembrie facem pomenirea mai multor Sfinţi. Printre ei şi Cuviosul Petru, vameş zgârcit şi netemător de Dumnezeu. Spun cărţile noastre bisericeşti că fără voia lui Petru, s-a dat săracilor o pâine din casa lui. ,,Vameşul s-a îmbolnăvit şi i s-a arătat în vedenie o cumpănă având de o parte nişte diavoli urâţi la chip, iar de cealaltă parte bărbaţi cu chipul luminos. Diavolii au pus în cumpănă toate faptele cele rele pe care Petru le săvârşise până atunci şi cumpăna s-a înclinat spre ei, deoarece bărbaţii luminoşi n-au găsit nimic să pună în cumpănă. Şi totuşi, unul din ei a spus: ,,Cu adevărat nu avem nimic, fără numai o pâine pe care a dat-o lui Hristos mai înainte cu două zile, şi aceea fără de voie’’. Când au pus pâinea în cumpănă, aceea a atârnat mai greu decât toate faptele cele rele. Atunci i-au zis îngerii luminoşi: ,,Mergi, sărace Petre, şi mai adaugă la pâinea aceasta, ca să nu te ia pe tine arapii aceia mârşavi şi să te ducă la chinul cel veşnic!’’
Aşadar, o singură faptă bună a precumpănit în raport cu faptele cele rele ale Cuviosului Petru. Aşa cum şi votul nostru, prin care spunem răspicat DA voii lui Dumnezeu, poate avea o greutate imensă în balanţă, la Judecată. Dacă eu, nevrednic preot al lui Hristos, voi fi de partea Sa la referendum, nădăjduiesc că Dreptul Judecător va pune fapta mea în balanţă şi va spune: ,,Cu adevărat acest netrebnic n-a făcut niciun bine în viaţa lui. Odată însă, prin 2018, a apărat şi el dreptatea lui Dumnezeu în faţa nelegiuiţilor lumii’’.
Avem acum prilejul să mărturisim prin faptă pentru Mântuitorul Hristos, fără nicio primejdie. Dacă n-o vom face acum, vom putea mărturisi când ne vom afla în temniţele antihristice sau când sabia puternicilor zilei se va ridica asupra noastră?
Preot Ioviţa Vasile
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Sfantul Apostol Iacov
cap 2
14. Ce folos, fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are? Oare credinţa poate să-l mântuiască?
15. Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele,
16. Şi cineva dintre voi le-ar zice: Mergeţi în pace! Încălziţi-vă şi vă săturaţi, dar nu le daţi cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul?
17. Aşa şi cu credinţa: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăşi.
18. Dar va zice cineva: Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte şi eu îţi voi arăta, din faptele mele, credinţa mea.
19. Tu crezi că unul este Dumnezeu? Bine faci; dar şi demonii cred şi se cutremură.
20. Vrei însă să înţelegi, omule nesocotit, că credinţa fără de fapte moartă este?
21. Avraam, părintele nostru, au nu din fapte s-a îndreptat, când a pus pe Isaac, fiul său, pe jertfelnic?
22. Vezi că, credinţa lucra împreună cu faptele lui şi din fapte credinţa s-a desăvârşit?
23. Şi s-a împlinit Scriptura care zice: “Şi a crezut Avraam lui Dumnezeu şi i s-a socotit lui ca dreptate” şi “a fost numit prieten al lui Dumnezeu”.
24. Vedeţi dar că din fapte este îndreptat omul, iar nu numai din credinţă.
25. La fel şi Rahav, desfrânata, au nu din fapte s-a îndreptat când a primit pe cei trimişi şi i-a scos afară, pe altă cale?
26. Căci precum trupul fără suflet mort este, astfel şi credinţa fără de fapte, moartă este.
Sa citim cu atenție cuvintele Sfântului Apostol Pavel:
https://www.google.ro/url?sa=t&source=web&rct=j&url=https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php%3Fid%3D12%26cap%3D6&ved=2ahUKEwjY95G-1-7dAhUawAIHHU8RCNcQFjABegQIBxAB&usg=AOvVaw03bKpkbJCmz0d7KxuF3GVy
Vadem, așadar, cât de mult îl supărăm pe Dumnezeu cu toate păcatele și cât de mare este păcatul desfrânării. Trebuie sa luptăm pentru mântuirea noastră și a generațiilor următoare așa cum și alții au luptat pentru mântuirea noastră, dandu-și chiar viata pentru apărarea credinței ortodoxe.
Războiul asupra sufletelor noastre nu este atât de evident ca un război cu arme care ucid trupurile. Însă este mult mai periculos. Românii, ajutati de Dumnezeu, au apărat nu doar acest pământ, ci și credința ortodoxă și un mod de viață plăcut Lui.
Să le mulțumim prin vorbe și fapte.