Iata ce putem citi la Povestea româncei cu cea mai uşoară viaţă din lume: are 40 de ani, o avere de 700 de milioane de euro şi locuieşte pe o insulă:
Cea mai bogată femeie din România, unica fiică a generalului Ştefan Guşă, fost şef al Marelui Stat Major al Armatei şi personaj-cheie în evenimentele din decembrie 1989, are o avere de circa 700 de milioane de euro, potrivit estimărilor Forbes, scrie Business Magazin.
Veronica Guşă de Drăgan a absolvit cursurile Facultăţii de Drept şi a început să lucreze la 22 de ani. Ea s-a căsătorit în 1995 cu Iosif Constantin Drăgan, care avea la acea vreme 78 ani, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din România, cel care a înfiinţat grupul Butan Gas. În 2001, omul de afaceri decide să cedeze conducerea operaţiunilor grupului către soţia sa, Veronica Guşă, care a ocupat de atunci funcţia de preşedinte executiv al ButanGas.
După decesul soţului ei, în 2008, Veronica Guşă de Drăgan a devenit cea mai bogată femeie din România, fiind unicul acţionar al grupului de firme şi având de administrat o avere de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, estimată în prezent la jumătate din valoare, potrivit Forbes. La un an de la decesul soţului, ea a decis să mute tot businessul de familie într-o nouă structură, denumită Veroniki Holding SpA. Astfel, pe lângă Butan Gas (grup industrial cu activităţi în Italia, Albania, Serbia, Grecia, Bulgaria şi România şi o cifră de afaceri a Butan Gas România estimată la circa 70 de mil. de euro), din grup face parte acum şi Romconstruct Top, companie achiziţionată pentru dezvoltarea unui parc eolian în Siliştea, Constanţa. Proiectul implementat acolo în urma unei investiţii de circa 44 de milioane de euro ocupă o suprafaţă de 41 de hectare şi a fost finalizat în 2011. Veronica Guşă de Drăgan locuieşte în prezent în Palma de Mallorca (Spania) alături de cei trei băieţi şi conduce o maşina hibrid de lux.
Am selectat din cateva articole cateva pasaje referitoare la acest Iosif Constantin Drăgan:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Constantin_Dr%C4%83gan
Iosif Constantin Drăgan (n. 20 iunie 1917, Lugoj, d. 21 august 2008,Palma de Mallorca)[1] a fost un om de afaceri român, stabilit de decenii în Italia.
A scris mai multe cărți, în general cu tematică istorică. A scos buletinul istoric Noi tracii.
În anul 2005 a fost pe locul doi în topul celor mai bogați români, conform revistei Capital, cu o avere estimată la 850 de milioane de dolari. Conform aceleiași reviste în 2006 a urcat pe primul loc, cu circa 1,3 – 1,6 miliarde de dolari.
Dupa 1940 incepe studiile in Italia. La acea vreme Drăgan a fost atras de idealurile Gărzii de Fier, și, în interiorul acesteia, a reprezentat un curent de opinie corporatist[2].
În 1941 a pus bazele unei companii care exporta petrol românesc Italiei fasciste.
După al doilea razboi mondial, în 1948, fondează o companie de distribuție a gazului petrolier lichefiat, Butan Gas.[3]
În urma venirii la putere a Partidului Comunist Român îi este interzisă pentru 30 de ani revenirea în România.[3]
A mai finanțat construirea lângă Orșova a unei statui înalte de 40 de metri a lui Decebal (cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa).
Datorită unor carți pe care le-a publicat a fost asociat curentului la granița dintre protocronism și naționalism din istoriografia română, promovată ulterior de regimul lui Nicolae Ceaușescu[4][5].
Deși simpatizant al Gărzii de Fier, Drăgan devine un colaborator semioficial al lui Ceaușescu și al regimului comunist, ca rezultat având acces la anumite documente inedite despre Ion Antonescu, documente pe care le-a folosit într-o carte în care îl pune într-o lumină favorabilă pe acesta[6].
În semn de recunoaștere a activității culturale desfășurate de Iosif Constantin Drăgan, (ca economist, tracolog, scriitor și președinte al Fundației Europene Drăgan), la 7 octombrie 1980, Universitatea din Timișoara l-a numit profesor asociat.[7]
După Revoluția Română din 1989 le-a dat suport financiar lui Eugen Barbu și lui Corneliu Vadim Tudor pentru a-și lansa revista România Mare[5]. Împreună cu Vadim Tudor a fost fondatorul în 1990 al „Ligii Mareșal Ion Antonescu”, mai târziu redenumită „Liga Mareșalilor”, în urma schimbărilor din legislația română legate de cultul personalităților vinovate de crime împotriva umanității[6].
În 1995, la vârsta de 78 de ani, Drăgan s-a căsătorit cu Daniela Veronica Gușă [8] (aceasta având la momentul respectiv 22 de ani), fiica generalului Ștefan Gușă, fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1986-1989)[9].
Drăgan are și un fiu mai mare, Mike Fink [10], născut în 1971, care în 2005 a anunțat că nu a reușit în precedenții trei ani sub nici o formă să-și contacteze tatăl.
Din portofoliul „imperiului” Drăgan fac parte companii precum Butan Gas, editurile Nagard și Europa Nova, Universitatea Europeană „Drăgan” din Lugoj, publicațiile Renașterea bănățeană și Redeșteptarea, postul de radio Nova FM Lugoj, tipografiile Fed Print din București și Lugoj[13]. În plus, familia Drăgan deține și bunuri imobiliare valoroase[13].
EVZ: Primul miliardar roman isi ia secretele in groapa
Cornel Burtica, fost ambasador în Italia (1966-1969), a vazut în Iosif Constantin Dragan mai degraba un beneficiar al relatiilor cu oficialii comunisti, decât un sprijinitor al intereselor nationale în strainatate. „Mai mult l-a ajutat Bucurestiul decât el pe noi. Era un tip bizar si foarte interesat sa patrunda în România cu GPL-ul. Eu sunt convins ca a lucrat mult cu partea nevazuta a diplomatiei (Securitatea). Nu stiu exact ce le-a dat el, dar eu, ca ambasador, sprijin deosebit pentru România nu am simtit de la el“.
Profesorul Ion Coja l-a cunoscut pe Iosif Constantin Drqgan în anii ’70. Pe atunci asistent universitar, Coja l-a contactat pentru finantarea unui proiect.
Contactat si el de EVZ, presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a negat ca ar fi primit sprijin financiar de la Iosif Constantin Dragan pentru înfiintarea publicatiei „România Mare“. „Sunt revoltat de un buletin de stiri în care am auzit ca eu si Eugen Barbu am fi primit bani de la Dragan. Nu mi-a dat niciun ban!“, a spus acesta.
Vadim l-a cunoscut pe Dragan în 1976 când, ca redactor la Agerpres, i-a luat un interviu. „A fost un mare patriot, nu dau doi bani pe derbedeii care spun ca era legionar. Vorbea sase limbi, era un barbat frumos, placut de femei“. Vadim Tudor mai adauga faptul ca Iosif Constantin Dragan îl respecta pe Ceausescu.
La cimitirul din Lugoj, biserica greco-catolica era ieri pregatita pentru înmormântarea lui Iosif Constantin Dragan, considerat al doilea ctitor al lacasului.
„A fost un bun prieten al bisericii, un militant pentru ecumenism. “, spune PS Alexandru Mesian.
Pro tv: Cine a fost Iosif Constantin Dragan?
S-a zvonit chiar ca ar fi fost trezorierul Miscarii si ca ar fi fugit cu banii acesteia.
Constantin Dragan avea 78 de ani cand s-a recasatorit cu Daniela Veronica Gusa, in 1995. Veronica este fiica generalului MApN Stefan Gusa, fost sef de stat major in decembrie 1989 . Cei doi au 3 copii: Stefan Constantin (9 ani) si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian (7 ani). Dragan are si un fiu mai mare, dintr-o alta casatorie, Mike Fink, nascut in 1971.
Constantin Dragan a murit la varsta de 91 de ani.
Adevarul: Femeile din viaţa lui Iosif Constantin Drăgan
Răceală după căsătoria cu Veronica
A doua căsătorie a lui Drăgan din 1995 este considerată de neamurile lui ca moment de ruptură. Verişoara, Stela Haneş, îşi aminteşte cu nostalgie de perioada când încă nu era căsătorit cu Veronica Guşă: ,,De când s-a căsătorit cu Veronica, s-au răcit relaţiile. L-am întâlnit acum câţiva ani în Lugoj. Eu şi părinţii mei am vrut să-l oprim pentru a-i vorbi, dar Veronica l-a chemat de lângă noi”.
Stela Haneş povesteşte că în aceeaşi situaţie s-a aflat un nepot îndepărtat al lui Drăgan care nu îşi găsea un loc de muncă în Italia: ,,Băiatul i-a cerut ajutorul, dar nu a putut ajunge până la el. Veronica nu i-a permis”.
Apropiaţii lui Drăgan din Silagiu spun că imediat după căsătorie le-a spus că le-o va prezenta pe Veronica, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.
Frontpress: Cum l-am cunoscut pe Iosif Constantin Dragan!
Eram un copil de vreo 9 ani prin 1981, cand mi-a sarit in ochi din biblioteca tatalui din cartierul Manastur o carte aurie de culoarea bratarilor dacice. M-am repezit la raft si am scos cartea care purta denumirea de “Noi, tracii” si era semnata cu un nume pompos, Iosif Constantin Dragan. Fiind pasionat de istorie am inceput sa rasfoiesc cartea bogata in ilustratii. Desi eram prea tanar am fost contrariat ca autorul afirma raspicat ca noi, romanii, suntem urmasii dacilor, ramura nordica a tracilor. Invatasem la scoala ca eram copiii imperecherii dintre soldatii romani si femeile dace. Asa ca aceasta carte mi-a deschis noi orizonturi la orele de istorie romaneasca ce au urmat.
L-am intrebat pe tatal meu cine e autorul. Mi-a spus ca un roman din strainatate care este milionar in dolari. Atunci am fost intrigat ca in Romania comunista se publicau carti ale unor istorici exilati si pe deasupra si mari capitalisti. Mai tarziu am mai auzit numele de Dragan pe la Europa Libera, nume pe care redactorii il criticau ca era un fidel al regimului Ceausescu si ca era adeptul curentului protocronist. Dupa revolutie am tot auzit de el ca si fondatorul Universitatii din Lugoj sau ca si un sponsor bogat al unor actiuni culturale si al sculpturii lui Decebal in stanca de la clisura Dunarii.
Pacat ca mass-media vorbeste la moartea lui numai ca de un om de afaceri, ca cel de-al doilea roman bogat. I.C. Dragan a fost si un istoric inedit, un dacist care a mers pe linia istoriografica a lui Nicolae Densusianu, Vasile Parvan si Nicolae Miulescu. El vedea Dacia ca si o civilizatie antica mare si originara. Pentru el, romanii erau daci pur sange. De asemenea, I.C. Dragan a militat pentru promovarea protocronismului, considerand civilizatia romaneasca ca premergatoarea multor culturi europene.
Nu doresc sa analizez acum acuitatea si adevarurile studiilor sale istoriografice, dar sunt sigur ca I. C. Dragan va ramane in constiinta romanilor prin proiectele sale culturale, nu cu suma averilor trecatoare.
I.C. Dragan a fost si un om controversat. Unii legionari il acuza ca dupa asa zisa-rebeliune din 1941, Dragan, care se ocupa de finantele Garzii de Fier, ar fi fugit in Italia cu o suma consistenta. Acolo sub protectia lui Mussolini a inceput sa faca afaceri cu petrol romanesc. A trecut foarte repede din tabara legionarilor in cea a maresalului Ion Antonescu si altfel cu inteligenta lui afacerile i-au prosperat.
In anii 60 profitand de deschiderea lui Nicolae Ceausescu spre Occident, I.C. Dragan s-a imprietenit foarte repede cu dictatorul comunist. L-a abordat pe Ceausescu si pe filiera culturala protocronista si pe cea a exaltarii trunchiului etnic dacic al romanilor. Ceausescu, care se si vedea urmasul lui Burebista, a raspuns foarte amabil “avansurilor” lui I.C. Dragan. Dragan a dat lovitura. Printr-o firma italiana a obtinut prin 1967 – 1968 dreptul de monopol de a dota cu frigidere si aparate automate de cafea toate cafenelele, restaurantele, cofetariile si barurile din Romania comunista. Aceasta a fost numai una din afacerile prospere ale lui Dragan in Romania lui Ceausescu. Dragan a dovedit ca si cu hulitii comunisti romani se pot face afaceri banoase.
De aceea, cand prin anul 2000 am aflat ca omul de afaceri de 78 ani s-a casatorit cu Veronica de 22 de ani, fiica generalului comunist Stefan Guse (care nu i-a lasat pe rusi sa intre in tara la cererea lui Ion Iliescu), parca mi s-a parut firesc. Firmele lui Dragan – dupa spusele presei – s-au umplut de fosti ofiteri de la contraspionajul militar. Poate ca sistemul trebuia sa-si recupereze investitiile facute din anii 70 si 80.
Pe la inceputul anilor 2000 I.C. Dragan a venit in Sala Mare a Primariei clujene sa-si ridice intr-un cadru festiv diploma de cetatean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. Ca si functionar cu protocolul primarului l-am asteptat si m-am ocupat de organizarea festivitatii. Atunci am dat mana cu Dragan. Era inca un barbat impresionant. La fel a fost si discursul sau aplaudat indelung de sala arhiplina. Vorbea de Romania ca si de o tara care trebuie sa-si recapete gloria si puterea Daciei lui Burebista.
La un moment dat vad prin sala o pustoaica alergand de colo-colo, agitata si dand ordine. Am crezut ca e vreo secretara frumusica din anturaj. Nu avea nimic deosebit. L-a un moment dat stiu ca i-am spus sa stea linistita pe scaunul din sala pentru a nu fi deranjata festivitatea de decernare a diplomei de onoare. Stiu ca un domn mi-a spus ca domnisoara – pustoaica e sotia lui I.C. Dragan si o cheama Veronica. Am fost sincer socat. Mai tarziu am aflat de la Gh. Funar ca I.C. Dragan are tripleti cu tanara lui sotie.
O personalitate ca I.C. Dragan se inscrie in tipologia celor evidentiate de istoricul englez Carlyle. Un astfel de om are pe langa multe si mari realizari si numeroase defecte si neajunsuri. La moartea lui “Noi, tracii” ii spunem: Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Cititi va rugam si:
Business Magazin: O româncă a cheltuit 750 de milioane de euro în cinci ani
Dinu Patriciu a murit. UNDE SUNT BANII?
Prietene, ca unul care i-am cunoscut familia te atentionez ca Generalul Stefan gusa a avut doua fete si nu una !
grigora
Bine.
aha, deci era papistas si ‘un militant pentru ecumenism’, nu stiam. controversat personaj.
ps
curioasa particula ‘De’..Dragan. se foloseste in ranguri nobiliare in apus. si o fi cumparat vreun titlu raposatu?