La nivelul salariului mediu pe economie, creșterea nominală din iunie 2017 până în iunie 2018 a fost de 14,33% (de la 2.380 la 2.721 de lei), dar din cauza inflației majorarea reală a fost de doar 8,93%, potrivit seriilor de date ale Institutului Național de Statistică (INS) analizate de Business Magazin – BM. Iar dacă pe medie – ca rezultantă generală – s-a întâmplat așa, înseamnă că există domenii în care puterea de cumpărare a crescut chiar în condiții de scumpiri, dar există și domenii în care, deși salariul a crescut, puterea de cumpărare a scăzut.
În intermedierile financiare (bănci, asigurări, pensii, fonduri mutuale), spre exemplu, salariul nominal net a crescut cu 4,39%, de la 4.581 de lei în iunie 2017 la 4.782 de lei în iunie 2018; însă, din cauza inflației, salariul real – puterea de cumpărare – a scăzut cu 1%. Cu alte cuvinte, acel plus de 200 de lei la salariul finanțiștilor s-a transformat într-un minus la puterea de cumpărare, din cauza scumpirilor de peste an.
La fel au pățit și funcționarii din IFN-uri (instituțiile financiare non-bancare) sau din companiile de leasing ori de brokeraj pentru microcredite: salariile lor nominale au crescut pe medie cu 2,2%, de la 4.756 de lei în iunie 2017 la 4.860 de lei în iunie 2018, dar – din cauza inflației – puterea lor de cumpărare a scăzut cu 3,2%.
Alt exemplu: în industria tutunului, care până nu demult era campioana majorărilor salariale și domina topul veniturilor, salariul mediu a crescut cu 3,76%, de la 4.094 de lei în iunie 2017 la 4.248 de lei în iunie 2018, dar de fapt puterea de cumpărare a acestor angajați a scăzut cu 1,64%.
Potrivit BM, domeniul „poștă și curierat” se remarcă prin altceva: angajații de aici au pierdut din cauza scumpirilor exact cât au câștigat prin creșterea veniturilor, salariul lor real (ajustat cu inflația) urcând în acest an cu puțin peste 0%.
Din statistici mai reiese că petroliștii, angajații din domeniul gazelor și colegii lor din domeniul extractiv par să fie cei mai ghinioniști din acest punct de vedere. Pe lângă neplăcuta scădere salarială, cu 3,8% (de la 5.478 de lei în iunie 2017 la 5.269 de lei în iunie 2018), ei s-au confruntat și cu scumpirile de 5,4% în perioada analizată, fapt care le-a provocat o scădere a puterii de cumpărare cu 9,2%. Și chiar cu peste 14%, în cazul angajaților din domeniul „servicii anexe extracției”.
De cealaltă parte, cu creșteri consistente ale puterii de cumpărare în condiții de inflație, se regăsesc „norocoșii” din domeniile în care salariile s-au majorat spectaculos. Topul majorărilor este dominat de angajații din rafinării și cocserii (+35% la salariul nominal, respectiv +29,6% la puterea de cumpărare), urmați de cei din companiile de editare (+33% la salariul nominal, respectiv +27,6% la puterea de cumpărare), de cei din sănătate și asistență socială (+31,7% la salariul nominal, respectiv +26,3% la puterea de cumpărare) și de lucrătorii din minele metalifere (+25,6% la salariul nominal, respectiv +20,2% la puterea de cumpărare).
Potrivit BM, din statisticile oficiale ar putea fi dedusă și un fel de formulă de calcul pentru cât costă inflația, prima constatare fiind aceea că „prețul scumpirilor” este cu atât mai mare cu cât salariile cresc mai puțin. La nivelul mediei, unde majorarea salariului real a fost de doar 8,9% când putea fi de 14,3%, calculul arată un „preț” de 130 de lei per salariat. Adică puterea de cumpărare în loc să crească cu 341 de lei (cât a fost majorarea salarială nominală), a crescut doar cu 211 lei, din cauza scumpirilor.
Nu cumva, tocmai acesta a fost chiar scopul ascuns al creșterilor salariale: crearea cu bună știință a inflației? Nu cumva planul care bate mai departe este destabilizarea macro a economiei? Si când ai o economie destsnilizata nu mai e departe nici destabilizarea țării…. Să nu uităm că și Puterea și Opoziția joaca după cum le canta stăpânii din umbra, care nu iubesc Romania și nici pe români.
Toți sunt o apă și un pământ, iar tinerii frumoși și liberi zbiară să meargă lumea la vot să-i aleagă tocmai pe aceia care vor instaurarea unei dictaturi LGBT în România! Ar trebui ca nimeni să nu mai voteze pe nimeni! Doar la referendum să o facem, atât! Să scăpăm de adevărata dictatură, cea europeană!
Articolul spune ca majoritatea au beneficiat de o crestere a puterii de cumparare cu 9%, iar in anumite sectoare care aveau salarii de peste 1000 euro pe luna, puterea de cumparare a scazut cu 1-3%. Un exemplu de cei care au suferit mici pierderi sint cei care lucreaza in banci conform datelor. Nu stiu in schimb daca datele prezentate de stiripesurse sint corecte pentru ca nu sint citate sursele exacte de unde au luat cifrele.
Dr. Vasile Astarasoaie: Celulele stem- terapie miraculoasa sau afacere banoasa?
https://magnanews.ro/2018/08/20/celulele-stem-terapie-miraculoasa-sau-afacere-banoasa
Chestiunea prezentata in articol e doar un mic fragment de puzzle din imaginea de ansamblu.
Scopul guvernelor, e sa tina populatia la un anumit nivel socio-material.
De ce ?
Pentru ca numai asa vei fi nevoit sa apelezi la banci. Daca un roman ar castiga sa zicem un salar lunar incepand cu 1500 de euro, un salar mediu sa fie undeva in jurul intervalului 2000-2500 de euro, cati romani ar mai apela la banci ?
De ce sa apeleze la banci?
Pentru ca indatorand omul, il faci dependent de sistemul bancar si indirect de sistem in general.
De ce sa-l faci dependent de sistemul bancar?
Pentru ca numai asa ii vei putea implanta un cip subcutanat in momentul cand se vor elimina banii cash.
Acesta este principalul motiv pentru care se tin popoare intregi in lantul datoriilor.
Iar daca esti un mic intreprinzator si te descurci financiar, au grija sa iti trimita ei controale care sa te umfle cu amenzi ca sa revi la nivelul programat, sa ramai sub stacheta.
Ca o completare:
Referitor la inflatie, ceea ce nu se spune populatiei e faptul ca inflatia este exact efectul cauzei numita dobanda.
Daca scoti dobanda inafara legii, ai stabilitate monetara, ai putere de cumparare si ai o economie sanatoasa, care nu consuma aiurea resurse si nu produce deseuri(produse de proasta calitate si produse cu durata de viata programata), doar de dragul de a vinde pentru a acoperi dobanzi.
Comertul revine la functia lui naturala, se limiteaza doar la tranzactii necesare si nu la cheltuiala aiurea pe produse ce sunt gunoaie incepand din ciclu de productie.
Evident dispar bancile sau raman in piata efectiv acele banci care isi reconsidera statutul si anume acela de a ajuta si nu de a incurca populatia si intreprinzatorii.
Practic, filosofia consumista este incurajata pentru acoperirea dobanzilor, dobanzi care si le insusesc cativa putini care doar traiesc din asa aceva.
O reprezentare in aur si nu numai, a monedei nationale ar fi solutia.
In scoala si facultate ni se explica faptul ca PIB influenteaza cresterea economica, cursul monedei, puterea de cumparare si implicit rata inflatiei la un moment dat.
Nimic mai fals: este exact invers, o masa monetara sanatoasa si suficienta aflata in circulatie, determina numarul tranzactiilor din piata si implicit se rasfrange in a stimula productia de bunuri si servicii. Repet, cu conditia ca dobanda sa fie scoasa inafara legii.
Daca reduci masa monetara aflata in circulatie, numarul tranzactiilor va scadea, degeaba ai tu depozitele pline de marfuri, daca nu ai cu ce sa cumperi acele marfuri.
O piata puternic tranzactionata are efecte benefice asupra nivelului de trai si dezvoltarii socio-materiale.
Romania e o piata slab si foarte slab tranzactionata: aici populatia isi dramuieste foarte atent „castigul”, castig ce este orientat spre cosul zilnic in proportie de 100%, in lupta de supravietuire a romanului.
Romanul se lupta ca salarul sa-i ajunga 30 de zile, nici nu poate fi vorba de economii. Aici ma refer la populatia majoritara ce munceste si cheltuieste in Romania.
Realmente discutand, o persoana care se angajeaza si lucreaza azi pentru mai putin de 500 de euro lunar, se minte si se fura pe el insusi. Probabil unii vor spune, da de unde, se poate trai si cu 300 de euro.
Fals!
Nu se poate, sau se poate facand compromis, cumarand hrana si imbracaminte ieftina, falsa si de proasta calitate, fapt ce mai devreme sau mai tarziu se va rasfrange asupra sanatatii si vor fi necesare fonduri pentru tratamente. Adica, ce castigi la pod, dai la vama.
500 de euro vorbim in situatia in care nu locuiesti intr-o chirie. Daca esti chirias, se mai adauga cel putin un 50-100 de euro la necesarul existential.
Cam aceasta e realitatea analizata la rece. Personal am facut calcule si analize, ajungand la a emite ideile de mai sus. Probabil ma insel… sau nu.