Israel spune ca va aseleniza pe 13 februarie 2019. Ar fi a patra tara dupa URSS, SUA si China

Nava spațială israeliană se îndreaptă către o aterizare istorică pe lună … peste câteva luni

Sonda fără pilot a companiei SpaceIL va fi lansată înainte de sfârșitul anului; aterizarea este programată pentru 13 februarie 2019, când va arbora steagul național și va efectua experimente.

Țineți minte data. Pe 13 februarie 2019, vehiculul spațial fără pilot, construit de israelieni, este așteptat să aterizeze pe lună, după ce va fi lansat de pe Pământ cu două luni mai devreme, au declarat manageri de proiect într-o conferință de presă marți.

Dacă totul merge bine, ambarcațiunea SpaceIL Spider-like va marca intrarea Israelului în clubul exclusivist alcătuit în prezent numai din cele trei națiuni care au realizat până acum o aterizare controlată pe suprafața lunii.

Sonda va fi lansată cândva în decembrie, de la Cape Canaveral, la bordul unei rachete SpaceX Falcon 9, au declarat oficialii în cadrul evenimentului mediatic, care a avut loc la o facilitate de dezvoltare a tehnologiei spațiale din Yehud, aparținând Israel Aerospace Industries (IAI). Vehiculul este programat să aterizeze pe 13 februarie 2019.

Proiectul, început cu șapte ani în urmă, ca parte a unui concurs Google privind tehnologii pentru a (trimite și) ateriza o mică sondă pe lună, a fost realizat împreună cu IAI.

”Vom pune steagul israelian pe lună”, a declarat Ido Anteby, CEO al SpaceIL.

”De îndată ce nava spațială ajunge la punctul de aterizare, va fi complet autonomă”, a spus Anteby. ”Motorul va opri vehiculul și acesta va ajunge la sol cu viteză zero pentru o aterizare lină.”

”În prima etapă steagul israelian va fi pus pe lună”, a spus el. ”În timpul aterizării, ambarcațiunea va fotografia zona de aterizare, cadre foto și video, și chiar se va înregistra.”

Nava spațială va realiza un experiment al Institutului de Științe Weizmann, pentru măsurarea câmpului magnetic al lunii, finalizând misiunea în două zile.

Vehiculul SpaceIL are doar doi metri în diametru și o înălțime de 1,5 metri stând pe cele patru picioare. Acesta cântărește 600 de kilograme, fiind cea mai mică navă destinată să ajungă pe lună.

Miliardarul filantrop israelian și președintele SpaceIL, Morris Kahn, care a donat pentru proiectul suma de 27 de milioane de dolari, a declarat într-o întrunire a jurnaliștilor: ”Facem istorie”.

Ideea, a spus el, este de a inspira tinerii din Israel să studieze științele și să aibă efectul misiunii lunare Apollo în 1969, când astronauții au aterizat pe lună, cu oameni care își amintesc pentru totdeauna unde erau în acea zi.

”Acesta este un proiect extraordinar”, a spus Khan. ”Când racheta va fi lansată în spațiu, ne vom aminti cu toții unde eram când Israelul a aterizat pe lună”.

Guvernul israelian a promis că va finanța 10% din proiect, a spus el, dar banii încă trebuie să sosească. ”Guvernul ar trebui să recunoască faptul că spațiul este foarte important pentru viitor”, a spus el.

”Aceasta este istorie națională”, a declarat directorul IAI Yossi Weiss. ”Calea către lună nu este ușoară. Este un traseu foarte complicat.”

”Cooperarea dintre SpaceIL și IAI este un exemplu de abilități uimitoare care pot fi atinse în activitățile spațiului civil – activități care combină educația, tehnologia, industria, cunoașterea și multă inițiativă.”

În timp ce pentru alte nave spațiale trimise pe lună au durat doar câteva zile pentru a-și atinge ținta, modulul SpaceIL va fi lansat pe o orbită eliptică pentru a fi dus treptat mai aproape de lună, iar călătoria va dura două luni, dar va economisi combustibilului transportat necesar pentru o deplasare mai rapidă.

Chiar și așa, ambarcațiunea va călători cu o viteză de 13 ori mai mare decât viteza maximă a unui avion de luptă F-15, îndreptându-se spre lună, care este la aproximativ 384.000 de kilometri (239.000 mile) de Pământ, cam de 10 ori distanța între Pământ și sateliții de comunicații care o orbitează. Prin călătoria sa eliptică, navele spațiale israeliene vor acoperi aproximativ 9 milioane de kilometri, au spus managerii de proiect.

Încărcătura principală a rachetei Falcon 9 va fi un satelit de comunicații mult mai mare.

Ambarcațiunea în sine – aceeași care va ateriza pe lună – a fost expusă la fața locului, într-o așa-numită ”cameră curată”. Jurnaliștii și vizitatorii trebuie să-și pună halate și bonete albe și să-și acopere pantofii înainte de a accesa incinta. O hârtie izolatoare din aur strălucitor îi acoperă picioarele de păianjen. Odată ce va fi terminată, stratul de aur va acoperi întreaga ambarcațiune, au spus creatorii.

Designul și realizarea navei spațiale este în totalitate israeliană, au explicat organizatorii.

Combustibilul este conținut în recipiente asemănătoare unor baloane, în interiorul cadrului metalic ușor al ambarcațiunii, având un motor în centrul său și motoare mai mici pe lateral. Modulul este echipat cu panouri solare, avionică, electronică și un sistem de control – toate acestea dezvoltate în Israel. Este, de asemenea, echipat cu camere și echipamente de comunicații, astfel încât să poată fi în permanență în contact cu operatorii săi de pe Pământ.

Proiectul face ca ”luna să devină accesibilă, cum nu a mai fost înainte”, a spus Weiss (IAI) la eveniment. ”Să mergem pe lună a fost o misiune extrem de costisitoare a guvernului. Și aceasta va fi prima misiune privată pe lună.”

Aceasta este prima dată când o întreprindere, nu o țară, se duce pe lună la un cost rezonabil și va ”arăta calea pentru restul lumii cu privire la modul în care spațiul înseamnă mult mai mult decât doar sateliți”.

Omenirea caută modalități de a ajunge mai ușor pe lună și pe alte planete, a spus el, iar această misiune deschide calea pentru aceasta.

În lunile următoare, nava spațială va fi supusă unei serii de verificări și teste intense la IAI, inclusiv folosind simulatoare, pentru a demonstra că va rezista la condițiile de lansare, de zbor și de aterizare, a spus Anteby (SpaceIL). În luna noiembrie, nava spațială va fi trimisă în Cape Canaveral, pentru a fi pregătită de lansare în decembrie.

SpaceIL a fost înființată în 2011, când inginerii Yariv Bash, Kfir Damari și Yonatan Winetraub au decis să concureze în Google Lunar XPRIZE, un concurs internațional cu un premiu de 20 de milioane de dolari pentru prima echipă finanțată din fonduri private, care va amplasa o ambarcațiune mobilă pe lună.

Deși concursul Google a fost în cele din urmă îngropat în martie 2018, după ce niciuna dintre echipe nu a reușit să-și lanseze sondele (lunare) înainte de termenul limită, grupul SpaceIL a continuat să lucreze la proiectul său, obținând finanțare de la diferiți donatori, inclusiv Kahn și familia Adelson.

În total, proiectul a costat aproximativ 95 de milioane de dolari.

Doar trei țări au reușit aterizări line ale navelor lor pe lună – Rusia, SUA și China. Rușii au fost primii în februarie 1966 cu sonda lor Luna 9, urmată de Statele Unite în iunie același an cu Surveyor 1, iar apoi chinezii cu ambarcațiunile Chang’e 3 în 2013. Alte țări au reușit să-și prăbușească sondele științifice de suprafața lunii.

Doar Statele Unite au aterizat cu oameni pe lună, primii pași omenești fiind făcuți pe suprafața ei de Neil Armstrong, pe 21 iulie 1969, când a și declarat: ”Acesta este un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.