Sute de persoane au scandat sloganuri şi au agitat steaguri în culorile curcubeului pe străzi lăturalnice bulevardului Istiklal, principala arteră pietonală din Istanbul.
Organizatorii au anunţat într-un comunicat că interdicția impusă de municpalitate nu îi descurajează să mărşăluiască în mod paşnic.
În pofida interdicţiei, poliţia le-a permis organizatorilor să citească o declaraţie de presă.
”Noi nu recunoaştem această interdicţie”, a anunţat grupul în această declaraţie, citită cu voce tare de către voluntari, care au catalogat interdicţia impusă de către guvernatorul Instanbulului drept ”comică”.
Poliţia a îndemnat mulţimea să se disperseze după citirea declaraţiei, avertizând că altfel va interveni.
Poliţişti au patrulat cu câini, iar tunuri cu apă au fost aduse în apropiere.
Ei au tras cu gaze lacrimogene în grupuri, în unele zone, iar în altele au fost văzuţi împingând şi strigând la manifestanţi, prea lenţi în a se dispersa.
Organizatorii marşului l-au acuzat vineri pe guvernator că a încălcat dreptul la libertatea de întrunire prin interzierea evenimentului.
Guvernatorul a invocat motive de securitate şi ”sensibilităţi” ale publicului în justificarea interzicerii marşurilor LGBTI începând din 2015. Autorităţile turce au autorizat marşuri ale mândriei din 2003, când a avut loc primul astfel de eveniment. Aproximativ 100.000 de persoane au participat la Istanbul Pride în 2014.
În timp ce poliţia încerca să disperseze marşul de duminică, participanţi au continuat să se readune în grupuri în diverse părţi ale cartierului Taksim, scandând ”Nu rămâne tăcut, strigă, homosexualii există”.
”Ne lipsesc marşurile la care participau mii de persoane, iar noi ne sărbătoream vizibilitatea”, a citit alt activist din declaraţia pe care organizatorii au postat-o online.
Guvernatorul capitalei turce Ankara a interzis joi proiecţia fimului “Pride”, invocând necesitatea apărării ”ordinii publice”. Pelicula, despre activişti gay din regatul Unit, a fost nominalizată la Globurile de Aur.
Interzicea filmului a avut loc în urma unei interdicţii generale, în noiembrie, a evenimentelor LGBTI la Ankara.
Scrisoare către Ortodoxie
Îmbracă-te în doliu, eternă Ortodoxie, şi plângi pentru fiii tăi răniţi de erezia ecumenistă!
Plângi, Ortodoxie, văzând cum cununile câştigate cu nevoinţă cad de pe capetele ierarhilor, preoţilor, călugărilor şi mirenilor spre bucuria îngerilor cazuţi!
Plângi, Ortodoxie, văzând cum, în locul chipurilor luminate de Duh Sfânt, apar tot mai multe chipuri purtând măşti metalice care amestecă adevărul cu minciuna ecumenistă! De aceea, aşa cum spunea părintele Justinian Chira, trebuie să ne dezicem cu fermitate de ecumenism, această molimă care bântuie în mediul ortodox! Dacă pentru bolile trupeşti alegem cei mai buni medici, la fel trebuie să procedăm şi cu bolile sufleteşti. Aşa cum spunea Sfântul Serafim de Sarov, ,,scopul vieţuirii creştine este dobândirea Duhului Sfant”, fără de care nu există mântuire.
Plângi, Ortodoxie, văzându-i pe cei ce bolesc de ecumenism cum se roagă pentru UNITATEA credinţei, făcând din unitate un idol, în timp ce puternicii lumii îşi doresc, de fapt, distrugerea tuturor religiilor! Atitudinea lor şi a noastră parcă cerşesc pedeapsă divină! Demonizarea lumii prin erezie, desfrânare, avorturi, vrăjitorie şi patimi sufleteşti atrage mânia lui Dumnezeu.
Plângi, Ortodoxie, cu Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos care i-a apărut în vedenie ucenicului său Epifanie, arătându-i că sufletele sodomiţilor petrec în iad, în colibe murdare, cu multe necurăţii de oameni şi de câini. I-a mai arătat că păcătoşii petrec în temniţe întunecoase, având înfăţişări diferite, în funcţie de păcatele lor. Astfel, Dumnezeu i-a făcut pe desfrânaţi să semene cu porcii, pe hoţi – cu lupii, pe înşelători – cu vulpile, pe iubitorii de arginţi – cu pisicile, pe cei mânioşi – cu fiarele, pe pomenitorii de rău – cu viperele, pe mincinoşi – cu şopârlele, pe cei lacomi – cu caii, pe beţivii – cu îndrăciţii, pe eretici – cu bălegarul, pe cârciumari – cu măgarii, pe proprietarii de bordeluri – cu antihrist, pe hulitori – cu ciorile, pe clevetitori – cu corbii, pe cei ce judecă păcate străine – cu câinii, pe cântăreţi – cu broaştele, pe dansatoare – cu cocostârcii, pe desfrânate – cu caprele, iar pe cei petrecăreţi care au mers la jocuri, glume, teatre – cu viperele mici cu târâtoarele şi cu fiarele sălbatice. I-a mărturisit apoi, spre folosul lui şi al nostru, că pe toate acestea i le-a arătat, ca să se înfricoşeze, să sporească nevoinţa şi trezvia, pentru a se mântui. ( Viaţa Sfantului Andrei cel Nebun pentru Hristos)
-Sfinte Andrei, care ne-ai spus că ereticii fiecărei erezii vor fi judecaţi, ajută-ne, prin rugăciuni, să ne vindecăm de patimi şi de erezia ecumenistă, ca să putem preţui aurul curat al Ortodoxiei, nu bălegarul ecumenist frumos ambalat!
Plângi, Ortodoxie, cu Sfântul Apostol Iuda Tadeu Ruda Domnului, care spunea sa ne ferim de eretici, a căror pierzare o asemăna cu cea a sodomitenilor. Plângi, Ortodoxie, văzându-te târâtă în Consiliul Mondial al ,,Bisericilor”!
Plângi, văzând cum, alături de icoanele ortodoxe, apar la vânzare icoaane profanate, având semne oculte pe ele, cel mai des întâlnit fiind ,,cornuta”, adică degetul mic şi arătătorul întinse complet, iar celelalte îndoite, semn al zeului vrăjitoriei! Plângi văzând cum în săptămâna de rugaciuni comune cu cei de alte confesiuni, s-a apelat la jandarmi pentru a opri protestele ortodocşilor!
Plângi, Ortodoxie, văzând cum, cum te-am trădat la la minciuno-sinodul din Creta! Pe scurt, acest sinod a legiferat ecumenismul şi a susţinut că şi celelalte confesiuni se pot numi ,,biserici”, chiar dacă unele susţin infailibilitatea unui om (papa), chiar dacă altele o hulesc pe Maica Domnului, chiar dacă permit căsătorii ale persoanelor de acelasi sex ori permit hirotonirea femeilor! Apoi, a îngăduit căsătoriile religioase mixte între ortodocşi şi cei de alte confesiuni, căsătorii interzise de canoanele ortodoxe. În plus, pe baza celor semnate, ascultarea duhovnicească a fost înlocuită cu supunerea faţa de un grup de ierarhi consideraţi infailibili în probleme de credinţă, ca şi papa. Preoţii şi credincioşii sunt obligaţi să se supună necondiţionat faţă de hotărârile acestui sinod, oricare ar fi acestea! Dacă la ,,sinod” s-a decis că şi celelalte confesiuni trebuie numite ,,biserici”, atunci se iau măsuri ,,legale” împotriva ortodocşilor care nu sunt de acord cu încălcarea Sfintelor Canoane statornicite de Cele Şapte Sinoade Ecumenice! Aşa s-a ajuns la caterisirea unor preoţi care nu sunt de acord cu prevederile minciuno-sinodului, la alungarea din mănăstire a unor călugări, la incendierea unor chilii, la umilirea unor mireni care au încercat să protesteze faţă de rugăciunile în comun cu cei de alte confesiuni. Dacă admitem că şi celelalte confesiuni sunt biserici, atunci trebuie să fim corecţi politic până la capăt şi să avem unitate de gândire cu aceste confesiuni faţă de Sfânta Liturghie, homosexualitate, pecetluirea cu semnul diavolului şi faţă de Cele Şapte Taine păstrate doar în Ortodoxie! Însă astfel trădăm Ortodoxia şi înlocuim ascultarea de Dumnezeu cu ascultarea de Antihrist, căruia îi pregătim deja calea! Dacă admitem că şi celelalte confesiuni sunt biserici, atunci Îl minţim pe Dumnezeu atunci când spunem: ,, Cred (…) în Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostoleasca Biserică.” În loc să facem misiune ortodoxă şi să arătăm lumii întregi câtă bucurie poate da Dumnezeu unei inimi despătimite, noi parcă nu mai avem timp pentru El! Suntem împrăştiaţi datorită grijii pentru trup. Neglijăm sufletul, neglijând pocăinţa, nevoinţa, rugăciunea, lupta pentru dobândirea virtuţilor şi astfel trupul nostru, în loc să fie templu al Duhului Sfânt, devine terenul demonilor! Multe aşa-zise boli psihice sunt, de fapt, efecte ale demonizării! Nu ne cunoaştem credinţa, aşa că nu suntem capabili să deosebim adevărul de minciună. Tăcerea, în astfel de situaţii, este un păcat! De la vlădică până la opincă!
Plângi, Ortodoxie, văzând cât de uşor renunţăm la ieroschimonahi, la Moliftele Sfantului Vasile şi la rugăciunile de noapte care sunt de aur!
Plângi, văzând cum se împlinesc cuvintele psalmistului:
,,19. De vedeai furul, alergai cu el şi cu cel desfrânat partea ta puneai. ” ( Psalm 49)
Plângi, Ortodoxie, amintindu-ne cuvintele Mântuitorului: ,,Vai de cei prin care vine sminteala! Fie ca lacrimile tale să fie lacrimile oricărui ortodox!
Bucură-te, Ortodoxie, cu cei datorită cărora porţile iadului nu te vor birui! Doamne, Iisuse Hristoase, ajută-ne să ne ferim ca de foc de erezia ecumenistă şi de pecetea antihristica şi să alegem calea cea îngustă ce duce la Tine!
Bucură-te, cu Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, care ne-a transmis cuvintele Mântuitorului. ,,Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura, râuri de apă vie vor curge din pântecele lui!” ( cap 7, verset 38). Iar Scriptura nu a spus că un om, indiferent de rangul lui, este infailibil! Sfânta Împărtăşanie este Darul cel mai de preţ al lui Hristos pentru noi. Să participăm cu bucurie la Cina Împăratului Ceresc având grijă să ne curăţăm prin Spovedanie şi Pocăinţă haina sufletului!
Bucură-te, Ortodoxie, singura credinţă mântuitoare, curată şi completă, armă de temut împotriva necuratului, unica matcă prin care curg ,,râuri de apă vie” ! ( Ioan, 7. 38). Să iubim adevărul Ortodoxiei pentru care atâţia mucenici şi-au dat viaţa în chinuri îngrozitoare! Să nu ne tulburăm pentru că trăim în aceste vremuri de încercare a credinţei! Câţiva duhovnici curajoşi, printre care şi părintele Gabriel Nicu, ne-au spus să ne pregătim, prin despătimire, pentru a fi gata să alegem Crucea, nu pâinea atunci când nu vom mai putea cumpăra sau vinde fără microcipul cu semnul necuratului! Dacă în trecut pecetluirea era un subiect de ironie, în zilele noastre a ajuns ceva normal, iar până ce va deveni obligatorie nu mai e mult. Vom da răspuns pentru modul în care ne raportăm la Dumnezeu şi la aproapele în aceste vremuri. Poruncile evanghelice trebuie respectate, indiferent de epoca istorică în care trăim! Îl iubim pe Dumnezeu făcând voia Sa, mărturisindu-L cu vorba, cu fapta şi cu gândul, preferându-L în fiecare ispită şi în fiecare moment de încercare a credinţei. Îl iubim pe aproapele îngrijindu-ne în primul rând de mântuirea lui. Avem obligaţia de a-i informa pe cei din jur şi de a-i ajuta să se mântuiască. Fiecare creştin este chemat să fie un samarinean milostiv care să-i ajute pe semeni să se izbăvească de tâlharii patimilor, de implantul cu microcipuri şi de erezie. Dacă tăinuim adevărul, nu ne putem mântui!
Lumina Sfintei Învieri coboară doar la slujbele ortodocsilor, nu şi la slujbele celorlalte confesiuni numite la sinod ,,biserici”. Atunci de ce să nu existe preocuparea ca oamenii întregii lumi să vină la Ortodoxie? De ce nu le explică nimeni celorlalte confesiuni cum se poate dobândi Duhul Sfant şi cum lupta cu forţele răului şi cu patimile din noi înşine poate fi câştigată? Ce iubire faţă de semeni ar fi mai mare decât aceasta? Ecumenismul nu poate fi promovat în numele iubirii, ci doar în numele urii faţă de mântuirea semenilor. Iubirea afişată dintre confesiuni nu e iubire, ci este vicleşug satanicesc pentru a-i duce la iad pe cât mai mulţi. Dobândirea Duhului Sfânt nu este compatibilă cu atitudinea permisivă faţă de păcat şi faţă de erezie! Dumnezeu să ne ajute să facem voia Sa! Amin.
Un grup de ortodocşi