O prăpastie demografică s-a căscat în Europa după căderea Cortinei de Fier, iar ţările din Europa de Est şi-au pierdut un sfert din populaţie, în timp ce soldul este pozitiv în Europa de Vest, potrivit unui studiu publicat vineri, care subliniază impactul determinat al factorului migraţiei, relatează AFP.
”În timp ce nivelul fertilităţii în estul Europei nu se mai distinge clar de cel din vest, mişcările populaţiei împart continentul în două”, subliniază Academia Austriacă de Ştiinţe (ÖAW), care a publicat acest studiu.
Populaţia a crescut cu 12% din 1990 în 2017 în cele 14 cele mai vechi state membre ale Uniunii Europene (UE) – ţări occidentale bogate, dar a scăzut cu 7% în medie în cele 13 noi state membre – mai sărace.
Aproape toate ţările din Est – membre sau nu ale UE – au înregistrat un sold natural – diferenţa între naşteri şi decese – negativ în această perioadă.
Însă soldul migratoriu este cel care explică cea mai mare parte scăderea populaţiei, care a atins 27% în Letonia, 23% în Lituania, 22% în Bosnia-Herţegovina, 19% în Bulgaria, 15% în România şi 12% în Croaţia.
Invers, majoritatea ţărilor din Europa Occidentală au înregistrat atât un sold natural pozitiv, cât şi un aflux important al migraţiei.
Acest din urmă factor explică în mod hotărâtor creşterea populaţiei în Elveţia – cu 26%, în Spania (20%), Austria (15%), Belgia (14%), Italia (7%) şi Grecia (6%).
Două ţări fac însă excepţie – Irlanda şi Franţa -, unde soldul natural, favorizat de o fertilitate puternică, a contribuit în mai mare măsură la creşterea demografică decât soldul migratoriu. Creşterea populaţiei a atins 36% în Irlanda – un record – şi 18% în Franţa.
De asemenea atipic în Vest este faptul că Germania a înregistrat o creştere a populaţiei de doar 4% începând din 1990, în contextul în care soldul natural a fost negativ, iar soldul migratoriu a rămas net inferior mediei celorlalte ţări din Europa Occidentală, în pofida venirii a peste un milion de solicitanţi de azil începând din 2015.
La fel, în Est, Rusia a putut să-şi limiteze reculul demografic la 1%, soldul migratoriu compensând în mare parte soldul natural care a scăzut cu 10%.
Însă, în timp ce populaţia Europa Celor 28 a crescut cu 8% la peste 510 milioane de locuitori -, populaţia activă nu reprezintă decât 246 de milioane de persoane, iar acest număr ”ar putea să stagneze, eventual să scadă în următorii ani”, potrivit ÖAW, care relevă o ”tendinţă fundamentală” de îmbătrânire a populaţiei pe Bătrânul Continent.
