De la începutul anului, România a cheltuit mai mult cu aproximativ 2,5 milioane de lei pe zi din cauza majorării costurilor dobânzilor la împrumuturile statului. Cauzele acestui avans sunt inflația, creșterea ROBOR și necesarul mare de finanțare al statului, din cauza creșterii cheltuielilor, atrag atenția analiștii.
Statul mai are de împrumutat aproximativ 44 de miliarde de lei pentru a acoperi necesarul brut de finanţare (creditele care ajung la scadenţă plus deficitul bugetar), potrivit calculelor Capital, realizate pe baza datelor de pe siteul Ministerului Finanţelor Publice.
Până în prezent, Ministerul de Finanţe a împrumutat circa 30 de miliarde de lei, din care 2 miliarde de euro şi 1,2 miliarde de dolari de pe pieţele externe. Costurile au crescut cu cel puţin 1,5 puncte procentuale faţă de anul trecut, spun economiştii. Asta înseamnă nu mai puţin de 450 milioane de lei costuri suplimentare. Conform execuţiei bugetare pe primele patru luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 56%. Potrivit experţilor, majorarea costurilor au fost determinate de evoluţiile economice.
„Creşterea costurilor a venit odată cu avansul inflaţiei şi al dobânzilor din piaţa monetară. La toate acestea se adaugă şi necesarul de finanţare care este mare. La un necesar de finanţare de 74 de miliarde de lei, Ministerul de Finanţe trebuie să fie prezent continuu în piaţă. Sigur, există şi acel buffer, care asigură 4 luni de finanţare (circa 24 de miliarde de lei) care dă statului un confort. Dobânzile la care se împrumuta statul au crescut, faţă de anul trecut, cu cel puţin 1,5 puncte procentuale“, ne-a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
De exemplu, dacă la jumătatea lunii iunie a anului trecut, MFP a împrumutat de pe piaţa internă 600 de milioane de lei pentru o perioadă de cinci ani, cu un randament de 2,81%, în luna iunie a.c., Finanţele au atras 500 de milioane de lei, cu o maturitate de cinci ani, randamentul fiind de 4,18%. De asemenea, de la începutul anului, rata de respingere a ofertelor băncilor a fost de circa 14%, MFP anulând aproximativ 10 din cele 70 de emisiuni, conform datelor analizate de Capital.
Se accentuează prima de risc
Anca Dragu, fost ministru al Finanţelor, a declarat că prima de risc a României este cea mai mare din regiune, după ce, până în 2017, era considerată mai sigură decât Ungaria.
„Datoria publică include un element de moralitate- generaţia prezentă decide să oblige generaţiile viitoare la plata facturilor de azi. Cum ar fi să mergem la restaurant şi când vine nota de plată să spunem că nu avem bani şi că o va plăti cel ce va sta mâine la această masă?“, susţine Anca Dragu. Ea explică faptul că în ultimul an se poate remarca o creştere a costului de finanţare pentru întreaga zonă, dar pentru România costul a crescut chiar mult mai mult.
„Sunt câteva măsuri care justifică creşterea costului zonei, şi anume semnalele de întărire a politicii monetare a BCE şi mixul de politici fiscale şi monetare din SUA. Totuşi, România plăteşte o primă suplimentară faţă de aceste ţări legată de necredibilitatea şi nesustenabilitatea politicilor economice interne“, adaugă fostul ministru de Finanţe. Potrivit Ancăi Dragu, în perioada decembrie 2014 – iulie 2017, România era considerată o ţară mai puţin riscantă decât Ungaria şi Bulgaria. Începând cu iulie 2007 şi mai pregnant din ianuarie 2018, România este percepută ca fiind mai riscantă decât ţările din jur (cu excepţia Croaţiei), ceea ce a condus la un cost mai mare de finanţare, respectiv împrumuturi mai scumpe pentru stat şi privat.
Un alt element care susţine ideea decuplării de ţările din zonă, spune Dragu, este randamentul titlurilor de stat.
„Astfel, în cazul României randamentele cresc în 2018 mult mai mult decât în cazul Cehiei, Poloniei şi Ungariei, ceea ce arată că factori specifici României, respectiv politica şi politicile interne, îi fac pe investitori să pretindă dobânzi mai mari“, spune fostul ministru al Finanţelor. Randamentele titlurilor de stat româneşti au crescut pentru toate maturităţile faţă de 2017 cu circa 100 de puncte de bază ajungând la 4,8% la 10 ani, în timp ce în Polonia au crescut cu maxim 10 puncte de bază şi ajung la 3,5% la 10 ani, iar în Ungaria cu peste 100 de puncte de bază dar ajung la circa 3%.
Confesiunea MFP
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a recunoscut, de curând, că statul s-a confruntat în unele situaţii cu „costuri foarte mari“ la atragerea de bani de pe piaţă, dar pune acest lucru „strict“ pe seama declaraţiilor politice făcute „fără temei“.
„O să arătăm publicului larg în următoarele zile cum ieşirile în piaţă ale Ministerului Finanţelor uneori s-au soldat cu necumpărarea din piaţă a unor sume de bani pentru că erau costurile foarte mari sau chiar când a trebuit să luăm pentru finanţarea curentă ne-a costat ceva în plus şi sunt strict motivele declaraţiilor politice făcute fără temei“, a spus Teodorovici.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
