Motivul pentru care nu a vorbit părintele Anghelos Anghelakopoulos la Conferința de la Salonic

Cu câteva zile înainte de conferința de la Salonic de sâmbătă, 16 iunie 2018, mitropolitul Varnava al Neapolei și Stavropolei a anunțat că interzice oricărui preot din altă eparhie să participe și să ia cuvântul la această conferință, organizată cu ocazia împlinirii a doi ani de la desfășurarea minciunosinodului din Creta. Mitropolitul Varnava este eparhul acelei părți periferice a orașului Salonic.

La aflarea veștii, părinții din Mitropolia Pireului care își anunțaseră participarea au căutat o formulă prin care să respecte interdicția episcopului din Neapoli, dar să și lanseze mesajul pe care doreau să îl spună lumii ortodoxe în numele eparhiei pe care o reprezentau.

Motivele pentru care părintele Anghelos Anghelakopoulos și părintele Matei Vulcănescu au ascultat interdicția episcopului Neapolei, chiar dacă acela este ecumenist, sunt următoare:

1. Cei doi preoți duc lupta în interiorul limitelor canonice trasate de canonul 15 I-II, nu practică o “haiducie duhovnicească”, așa cum practică unii de pe la noi, care își închipuie (și îi păcălesc și pe alții) că odată cu întreruperea pomenirii pentru erezie limitele canonice s-au șters și ei își pot permite orice, voința lor devenind un fel de normativă canonică după care ar trebui să se conducă Biserica.
2. Cei doi preoți din Pireu nu au întrerupt pomenirea ierarhului locului, deoarece nu au niciun motiv canonic să o facă, de vreme ce mitropolitul Pireului nu mărturisește ecumenismul public și nu este învățător public al ereziei ecumenismului (așa cum cere canonul pentru a permite întreruperea pomenirii), fiind, dimpotrivă, un foarte puternic critic în mod public al ereziei și unul dintre primii episcopi care a anatemizat deja sinodul din Creta. Neîntrerupând pomenirea ierarhului lor, canonul 15 I-II nu le permitea să se răzvrătească contra unui ierarh din altă eparhie, chiar dacă acela este părtaș la erezia cretană.

Din aceste motive, în ziua conferinței, părintele Anghelos Anghelakopoulos a participat la conferință, și-a ocupat locul la masă, în prezidiu, reprezentând Mitropolia Pireului, iar discursul sfinției sale a fost rostit integral de către un credincios, în felul acesta respectând formal interdicția episcopului Varnava, dar, în același timp, participând deplin la conferința la care fusese invitat.

Prin această strategie foarte inteligentă, părintele Anghelos a arătat cum poți respecta rânduiala bisericească și mărturisi foarte puternic în același timp, punându-l într-o postură penibilă pe un episcop care a încercat să suprime un eveniment teologic de mare amploare. Este o lecție pe care preoții nepomenitori din România ar trebui să o învețe cât mai repede, pentru a evita căderea în schismă (sau alunecarea și mai adânc în ea, în cazul celor care au căzut deja în schismă printr-un radicalism extrem), iar credincioșii nepomenitori care îi urmează ar trebui să îi aprecieze morala, preferând o manieră teologică distinsă, dar foarte fermă, în locul unei răzvrătiri de cele mai multe ori impulsive și lipsite de discernământ.

În media online românească a apărut dezinformarea că părintelui Anghelos Anghelakopoulos i s-ar fi interzis de către mitropolitul Serafim să vorbească la conferință. Se pare că interpretarea a fost preluată de pe câteva siteuri ecumeniste de limbă greacă, ce voiau discreditarea Mitropoliei Pireului și a ierarhului acesteia, într-o curioasă conlucrare între ecumeniștii greci și cei care în România se prezintă ca „acriviști”. Pentru a demonta această dezinformare, este de ajuns să ne gândim că dacă ar fi fost așa, materialul părintelui Anghelos nu ar fi fost citit în public deloc. Cine a lansat-o în România a mizat probabil și pe faptul că românii nu au putut înțelege limba greacă și nu și-au dat seama că domnul care a vorbit după părintele Nicolaos Manolis, cred, citea de fapt textul părintelui Anghelakopoulos.

Mesajul lansat de la Pireu de către părintele Anghelos a fost unul dintre cele mai percutante la această conferință, arătând că în acea mitropolie se face cu adevărat mărturisire antiecumenistă, și nu de ieri de azi, ci de ani de zile:

1. S-a cerut întrunirea cât mai repede a unui sinod ecumenic ortodox care să condamne ecumenismul, minciunosinodul din Creta și pe cei care le susțin.
2. S-au prezentat dovezi cu privire la faptul că minciunosinodul din Creta a fost foarte apreciat de către ereticii membri ai CMB, unii dintre ei considerându-l “intrarea cu adevărat a Bisericilor Ortodoxe în ecumenism”, chiar dacă s-a reproșat că “angajamentul nu este încă deplin”.
3. S-a criticat trimiterea în judecata bisericească a preoților mărturisitori care au întrerupt pomenirea de către unii episcopi ai Bisericii Greciei, lucru foarte important, care arată că deși nu a întrerupt comuniunea liturgică cu ceilalți membri ai sinodului grec, mitropolitul Serafim face o opinie publică contrară acestora în probleme ce țin de ecumenism și minciunosinodul din Colimbari.

La conferința de la Salonic, văzută în direct de milioane de vorbitori de limbă greacă și nu numai, o strategie similară a aplicat și părintele Anastasios Gotsopoulos, a cărui lucrare a fost citită de un părinte din Muntele Athos. Părintele Gotsopoulos a demonstrat din punct de vedere canonic diferențele dintre sinoadele ecumenice și cel din Creta, care fac ca minciunosinodul din Colimbari să nu fie în acord cu sinoadele Bisericii și să nu poată fi considerat deloc sinod al Bisericii Ortodoxe.

Cuvântul părintelui Anghelos Anghelakopoulos și al părintelui A. Gotsopoulos vor putea fi citite săptămânile viitoare în paginile OrtodoxINFO. Pe parcurs ce vor fi traduse în limba română, vor putea fi citite și celelalte luări de cuvânt. Cu ajutorul lui Dumnezeu, vor fi culese într-un volum, care va fi de mare folos duhovnicesc tuturor celor ce vor să se implice în lupta contra ecumenismului.