Imigranții fac LEGEA în Suedia. Justiția s-ar putea face în sistemele alternative, precum moscheile

Dacă în Occident este „condamnabil” să vorbești negativ despre imigranți, în Suedia acest lucru este considerat infracțiune.

În 2017, un raport al poliției suedeze („Zone sensibile 2017”) a recenzat 61 de zone unde nu se poate aplica legea. Aproape 200 de rețele de crimă organizată alcătuite din circa 5000 de infractori operează în aceste zone.

Douăzeci și trei dintre zone prezintă o situație critică: copii de 10 ani sunt implicați în forme de trafic grave, inclusiv arme și droguri.

Majoritatea locuitorilor acestor zone sunt imigranți non-occidentali, cei mai mulți musulmani.

Un nou raport al BRA, Consiliul suedez pentru Prevenirea Infracțiunilor, arată că mai mult de jumătate din locuitorii acestor cartiere – circa 500.000 de persoane – declară că infractorii terorizează populația, îi împiedică să compară ca martori, să cheme poliția, să se deplaseze liber și să intervină când sunt matorii unui act de vandalism.

Locuitorii se tem de represalii din partea infractorilor locali împotriva lor și a familiilor lor, arată o analiză a Gatestone Institute.

Potrivit BRA, „tăcerea a devenit o normă stabilită a comportamentului acestor locuitori”.

Noul raport vorbește și despre existența unui sistem judiciar paralel: 12% dintre persoanele care trăiesc în aceste zone au declarat că familiile lor și comunitățile religioase fac presiuni pentru ca să evite orice contact cu autoritățile și să recurgă la sistemele alternative locale de împărțire a dreptății, precum moscheile.

Uneori, bandele de infractori locali recomandă rezidenților să apeleze la ei în locul poliției, pentru a reduce prezența forțelor de ordine în zonă.

Aceste tribunale alternative se ocupă de infracțiunile legate de „reputație” și de „onoare”, dar și de șantaj sau furt.

Problemele relaționale, precum divorțul sau grija copiilor, ținde „competența” moscheilor.

Autoritățile suedeze refuză cu obstinație să dezvăluie apartenența etnică a infractorilor. Totuși, un articol recent din Expressen arată că din 32 de cazuri de viol colectiv judecate în 2016 și 2017, 42 dintre cei 43 de violatori au fost imigranți sau din familii de imigranți; 32 erau născuți în străinătate, 10 în Suedia din unul sau amândoi părinții născuți în străinătate.

Violatorii aveau în medie 21 de ani la momentul infracțiunii, iar 13 dintre ei aveau vârste mai mici de 18 ani.

În februarie, Peter Springare, un polițist suedez a declarat că violurile colective au devenit un fenomen cultural în Suedia, consecință a celor 10-15 ani de imigrație necontrolată.

Poliția suedeză a anunțat deschiderea unei anchete interne împotriva lui Springare.