Ecuadorul sugerează că ar putea să-l predea pe Julian Assange Marii Britanii și Statelor Unite.
„Information Clearing House”, 13 mai 2018 – Julian Assange este într-un mare pericol. Remarca, făcută în acest weekend de ministrul de externe al Ecuadorului, sugerează că guvernul acestei țări s-ar putea pregăti să reconsidere azilul politic acordat editorului și fondatorului WikiLeaks în 2012 și să-l predea autorităților britanice și americane.
Pe 28 martie, în urma unor presiuni uriașe din partea guvernelor american, britanic dar și ale altor state, Ecuadorul a impus o restricție totală pentru Assange privind accesul la internet sau la contacte telefonice cu lumea exterioară și a interzis vizitele prietenilor și ale susținătorilor acestuia. De 45 de zile, nu s-a mai auzit nimic de la el.
Minstrul de externe ecuadorian, Maria Fernanda Espinosa, a declarat într-un interviu acordat miercuri în limba spaniolă că guvernul ei și britanicii „au intenția și interesul să rezolve acest caz”. Au existat mișcări de culise, mai spune ea, pentru a se ajunge la un „acord clar” asupra lui Assange.
Dacă Assange va fi predat autorităților britanice, el riscă să fie apoi transferat in Statele Unite. Jeff Sessions, procurorul general al SUA, a declarat anul trecut că punerea lui Assange sub acuzare pentru spionaj era o „prioritate”. La rândul său, Mike Pompeo, fostul director al CIA și actualul secretar de stat al SUA, a spus că WikiLeaks era „o agenție de spionaj non-statală.”
În anul 2010 WikiLeaks a publicat, în mod curajos, informațiile dezvăluite de soldatul Bradley Manning (în prezent, Chelsea Manning, în urma schimbării sexului) și care au expus crimele de război comise de forțele americane în Irak și Afganistan. WikiLeaks a publicat, de asemenea, în parteneriat cu cele mai importante cotidiane din lume, zeci de mii de telegrame diplomatice secrete, expunând intrigile zilnice anti-democratice ale imperialismului american și al altor state.
Pentru asta, Assange a fost persecutat fără încetare de către administrația Obama. Până în noiembrie 2010 fusese constituit deja un mare juriu secret care a emis un mandat pentru arestarea lui Assange sub acuzația de spionaj – acuzație care îi poate aduce pedeapsa cu moartea. Ulterior guvernul laburist australian, condus de prim-ministrul Julia Gillard, îl va lăsa pradă lupilor pe cetățeanul australian Assange. I-a fost refuzată orice formă de protecție iar primul ministru a declarat că va coopera cu Statele Unite pentru a-l reține și a-l aduce pe Assange în fața judecătorilor.
În data de 19 iunie 2012, în condițiile în care deveniseră iminente extrădarea sa in Suedia pentru acuzațiile false de abuz sexual dar și posibilitatea ca să fie preluat de autoritățile SUA, Assange a solicitat azil la ambasada Ecuadorului din Londra.
De atunci încoace, timp de aproape șase ani, Assange a fost izolat în cea mai mare parte a timpului într-o cămăruță fără lumină naturală directă. Determinarea guvernului britanic de a-l aresta imediat ce ar fi pus piciorul în afara ambasadei, pentru încălcarea interdicției de părăsire a țării, l-au împiedicat pe Assange să plece, chiar și pentru a obține tratament medical.
Iar acum, de șase saptămâni și trei zile, îi este interzis dreptul de a comunica.
Jennifer Robinson, avocatul australian stabilit în Marea Britanie și care îl reprezintă pe Assange din 2010, a declarat într-un interviu acordat luna aceasta cotidianului londonez Times:
„Starea lui de sănătate e groaznică. Are o problemă la un umăr de foarte mulți ani. Este nevoie de un RMN, care nu poate fi făcut în ambasadă. Are probleme cu dinții. Apoi, unul din efectele pe termen lung ale izolării sale este slăbirea vederii. El nu ar mai fi capabil să vadă mai departe de capătul culoarului pe care ne aflăm acum.”
Efortul de a-l aduce pe Assange în fața judecătorilor americani se înscrie în cadrul mai larg al mișcărilor de culise ale SUA și guvernelor aliate de a impune cenzura pe internet. Acuzațiile incendiare despre „amestecul Rusiei” în alegerile americane din 2016 și denunțarea „știrilor false” [n.tr.: așa-numitele fake news] au fost folosite pentru a obliga Google, Facebook și alte conglomerate să blocheze accesul utilizatorilor la site-urile care publicau comentarii critice sau dezvăluiri despre clasa conducătoare și agențiile ei – inclusiv să blocheze accesul la WikiLeaks sau la World Socialist Web Site.
Ca parte a justificării cenzurii de pe internet, serviciile de informații americane au declarat – fără a prezenta vreo dovadă – că informațiile au fost sustrase de spioni ruși și furnizate WikiLeaks pentru a o compromite pe Clinton și a-l ajuta pe Trump – pe care Moscova l-ar considera „răul mai mic”.
WikiLeaks a fost denunțată, în mod absurd, ca fiind „pro-Rusia” pentru că a publicat scurgeri de informații din interiorul Comitetului Național al Partidului Democrat din SUA, care au scos la lumină intrigile anti-democratice pe care liderii partidului le urzeau pentru a compromite campania lui Bernie Sanders la alegerile prezidențiale din 2016. De asemenea, a publicat discursurile lui Hillary Clinton, candidata la alegerile prezidențiale, discursuri care relevau relațiile foarte strânse ale acesteia cu băncile și firmele de pe Wall Street.
Ca răspuns la aceste acuzații isterice, WikiLeaks a rupt tradiția de a nu comenta despre sursele sale. A negat public că Rusia ar fi sursa dezvăluirilor. Asta nu a împiedicat însă continuarea ostilităților, Assange fiind etichetat în cercurile pro-democrați drept „idiotul util al Kremlinului”. Pentru ele, WikiLeaks este vinovatul pentru înfrângerea lui Clinton și nicidecum nu vor să vadă adevărata cauză, și anume că zeci de milioane de americani erau îngrețoșați de campania ei de dreapta, pro-război, refuzând din acest motiv s-o voteze.
În condițiile în care guvernul ecuadorian a capitulat în fața presiunilor imense și colaborează cu agențiile britanice și americane pentru a-l zdrobi pe Assange, se constată o tăcere universală și de neînțeles din partea zecilor de organizații și sutelor de indivizi care au pretins să-l apere pe el și WikiLeaks.
Grupul de Lucru pentru Detenția Arbitrară din cadrul ONU, care în februarie 2016 condamna persecutarea lui Assange ca fiind „o formă de detenție arbitrară” și cerea eliberarea lui, nu a emis nicio declarație despre situația actuală.
În Marea Britanie, Partidul Laburist și liderul său Jeremy Corbyn nu au avut nimic de spus despre acțiunile Ecuadorului. Și nici nu s-au opus determinării guvernului conservator de a-l aresta pe Assange imediat ce iese din ambasadă.
În Australia, actualul guvern liberal-național și conducerea partidului laburist dau dovadă de complicitate. Verzii, care pretindeau că se opun persecutării lui Assange, n-au făcut nicio declarație în parlament și nici nu au dat vreun comunicat de presă, ce să mai vorbim de vreun protest public? Sutele de jurnaliști, redactori, academicieni, artiști și avocați din întreaga țară, care apărau WikiLeaks în mod public în 2010 și 2011, acum tac.
Aceeași situație se întămplă, în paralel, atât în Europa cât și în Statele Unite. Așa-numitele partide „de stânga” și cartelurile comerciale girează, prin tăcerea lor, malversațiunile îndreptate împotriva lui Assange.
Pe întreg globul, organizațiile pseudo-stângiste staliniste sau pabloiste, prea îngrijorate să nu-și afecteze relațiile sordide cu partidele establishmentului politic și cu cartelurile economice, sunt și ele mute.
World Socialist Web Site (WSWS) și Comitetul Internațional al celei de-a Patra Internaționale (ICFI) îl apără necondiționat pe Julian Assange și al său WikiLeaks. Dacă elita legiuitoare îl poate aduce în fața unei instanțe, îl va folosi ca exemplu despre ce se întâmplă cu cei care strigă împotriva inechității sociale și a militarismului, împotriva războiului și a statului polițienesc.
Dacă Assange este închis sau chiar mai rău iar WikiLeaks este oprit, acest fapt va reprezenta o lovitură grea asupra drepturilor democratice ale întregii clase muncitoare din toată lumea.
Muncitorii și tinerii ar trebui să se alăture WSWS și ICFI în lupta acestora pentru eliberarea imediată a lui Julian Assange.
Publicat inițial pe WSWS.
Julian Assange nu mai are voie să primească vizitatori sau apeluri telefonice în ambasada Ecuadorului.
De Isabel van Brugen
11 mai 2018 – Pe contul de Twitter al WikiLeaks a apărut informația că ambasada Ecuadorului din Londra nu-i mai permite lui Assange aproape niciun contact cu lumea de afară.
Assange locuiște în ambasadă din iunie 2012, când a trebuit să se confrunte cu extrădarea sa în Suedia pentru a răspunde acuzațiilor de abuz sexual, pe care el le-a negat tot timpul.
Cazul din Suedia a fost clasat anul trecut , în luna mai.
Cu toate acestea, Julian Assange, care se afla sub control judiciar la momentul când a intrat în ambasadă, trebuie să se confrunte acum cu arestarea sa în cazul în care iese din ambasadă, pentru încălcarea interdicției de a părăsi Marea Britanie.
Assange susține că adevăratul motiv pentru problemele sale legale îl reprezintă faptul că WikiLeaks a publicat secrete militare și diplomatice americane.
El se teme că, în cazul în care va părăsi ambasada, va fi extrădat în Statele Unite.
Fondatorul WikiLeaks este însă subiectul unei izolări din ce în ce mai accentuate, oficialii ambasadei anunțând anul acesta, în martie, că lui Assange i-a fost tăiat accesul la internet.
Articol publicat de Sunday Express
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
