Greblă despre MOTIVUL pentru care a fost adus la DNA fără mandat: „M-am pronunţat ÎMPOTRIVA celei de-a treia legi Big Brother”

Fostul judecător al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, a avut o intervenţie telefonică în direct pentru emisiunea Actualitatea Românească, moderată de Sorina Matei, în care a dat mai multe detalii despre dosarul în care tocmai a fost achitat, vineri, printr-o decizie care nu este definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei. Magistratul a subliniat o legătură ciudată între deciziile sale din interiorul Curţii Constituţionale prin care s-a opus „legilor Big Brother”, sprijinite puternic de SRI, şi punerea sa sub urmărire penală de către DNA.

„Nu pot să vă spun că sunt surprins de decizia ÎCCJ. De altfel, judecătorii de drepturi şi libertăţi, atât în faza de judecată cât şi în cea de contestaţie, au constatat prin decizii definitive că nu eu există nici măcar suspiciunea rezonabilă că aş fi comis vreo faptă penală, motiv pentru care, în martie 2015 nu a fost dispusă nicio măsură preventivă împotriva mea. Cu aceste probe la dosar, procurorul a dispus trimiterea în judecată şi după readministrarea probelor în instanţă a decis că nu există niciun motiv dosarul să poate primi altă soluţie decât cea de achitare. Toni Greblă face DEZVĂLUIRI EXPLOZIVE despre momentul arestării. „Mi-au pus peste cătuşe o pungă de plastic de la chioşcul cu apă minerală”

Eu am fost adus la DNA fără mandat în 22 ianuarie 2015, a doua zi după ce pronunţasem la ora 11:30 a treia lege Big Brother a fi neconstiuţională. După acest moment, pe data 10 martie 2015 am fost reţinut pentru 24 ore şi prin aceeaşi ordonanţă de reţinere s-a propus la Înalta Curte nu arestarea preventivă, ci arestarea la domiciliu. După judecată, au hotărât că nu există niciun motiv pentru care împotriva mea să se fi luată vreo măsură preventivă cu motivarea că nu există nici suspiciunea rezonabilă că s-ar fi comis în cauză vreo faptă penală”, a povestit Toni Greblă.

Fostul judecător CCR a precizat că el a votat mereu împotriva prevederilor din cele trei proiecte legislative cunoscute ca Legile Brother s-a opus prevederilor dorite de SRI, cu o singură menţiune că în privinţa cartelelor prepay când a afirmat că prevederea poate fi constituţională cu anumite amendamente.