Pe Otopeni ca la NASA: Acces pe bază de date biometrice. Dispozitive montate de SRI

După mai bine de un an de la termenul limită impus de Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti pentru atribuirea unui contract privind amplasarea unor instalaţii ultramoderne de securitate pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, firma la care Serviciul Român de Informaţii este, oficial, unic acţionar, Regia Autonomă RASIROM RA, a pus mâna pe o nouă afacere, în valoare de o jumătate de milion de euro. Astfel, firma SRI va monta, la Otopeni, mai multe puncte de control ale accesului, unde se va folosi tehnologia biometrică de identificare a persoanelor, va instala mai mulţi turnicheţi şi va integra componentele livrate în infrastructura de comunicaţii a sistemului de management al controlului accesului în zonele restricţionate existente în incinta celui mai important aeroport din România. Această afacere este cea mai importantă, ca valoare, pe care RASIROM a încheiat-o, anul acesta, cu instituţiile statului, după ce, în cursul lunii februarie, aceeaşi regie a primit din partea Băncii Naţionale un contract în valoare de 52.000 de euro.

Săptămâna trecută, mai exact în data de 3 mai 2018, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti a încheiat cu Regia Autonomă RASIROM RA contractul având numărul 132/C/2018, privind achiziţia unei soluţii de control acces al persoanelor, soluţie bazată pe tehnologia biometrică, precum şi a unor turnicheţi pentru punctele de control ale accesului şi de securitate, în vederea extinderii sistemului de control acces la nivelul Aeroportului Internaţional Henri Coandă.

Contractul vizează trei obiective principale. Primul este furnizarea, instalarea şi punerea în funcţiune a turnicheţilor în punctele de control acces, al doilea se referă la furnizarea, instalarea şi punerea în funcţiune a componentelor sistemului biometric de control acces, sistem bazat, potrivit documentaţiei de atribuire publicate pe SEAP de către Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti, pe o metodă de identificare şi de autentificare a persoanelor în punctele de control acces situate în incinta aeroportului, iar al treilea obiectiv constă în integrarea, la nivelul infrastructurii de comunicaţii existente, a acestor noi dotări în sistemul de management al controlului accesului.

Contract atribuit după un an de la depunerea ofertelor

Deşi Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti îşi anunţase, încă din luna februarie a anului trecut, intenţia de a face aceste achiziţii, atribuirea contractului a avut loc abia în luna mai a anului curent. Astfel, potrivit Sistemului Electronic al Achiziţiilor Publice, autoritatea contractantă a publicat anunţul de participare în luna ianuarie a anului 2017, iar termenul limită de depunere a ofertelor a expirat în 20 februarie anul trecut. Mai mult, ofertanţii aveau obligaţia, potrivit acestei documentaţii, să-şi menţină oferta depusă timp de 120 de zile.

În ceea ce priveşte data limită de evaluare a ofertelor depuse, aceasta a expirat de mai bine de un an, fiind fixată pentru 7 aprilie 2017. Din anunţul de participare citat rezultă că autoritatea contractantă nu a prevăzut posibilitatea prezenţei unor persoane autorizate la deschiderea ofertelor.

Cert este că, pentru această afacere, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti a primit nu mai puţin de şapte oferte, din care doar cinci au fost considerate admisibile. La final, în data de 3 mai 2018, a fost desemnată câştigătoare oferta depusă de firma SRI-ului, Regia Autonomă RASIROM RA.

Iniţial, autoritatea contractantă anunţase că intenţionează să pună la bătaie, pentru acest proiect, suma de 600.000 de euro, fără TVA, pe care urma să o atribuie în urma unei licitaţii deschise, având ca şi criteriu de departajare preţul cel mai scăzut. Oferta cu care s-a prezentat RASIROM a fost de 1.913.614,82 lei fără TVA, respectiv de 2.277.201,6 lei cu TVA inclus (506.044,8 euro). Finanţarea proiectului este asigurată din fonduri de la bugetul Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti.

În prezent, accesul se bazează pe o aplicaţie a UTI

Caietul de sarcini care stă la baza atribuirii acestui contract şi care a fost întocmit de Florea Valeriu, şeful Serviciului Management Tehnic de Securitate, este unul complex, care cuprinde nu mai puţin de opt anexe. Conform acestei documentaţii, sistemul de control acces de pe Aeroportul Otopeni constă, în prezent, într-o reţea de puncte de control acces şi monitorizare-alarmare, cuplate pe o magistrală de comunicaţie serială. Funcţia de control acces se realizează cu ajutorul unor cititoare de cartele de proximitate. Întregul management al sistemului este realizat cu ajutorul unei aplicaţii prin care se efectuează recepţia şi transmisia mesajelor, respectiv a comenzilor de la şi către echipamente, precum şi configurarea componentelor sistemului. Producătorul acestei aplicaţii este compania UTI Grup, controlată de către controversatul afacerist Tiberiu Urdăreanu, denunţător în mai multe dosare instrumentate de DNA.

Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti intenţionează, prin achiziţia făcută în 3 mai, să extindă acest sistem în punctele de control acces ale aeroportului şi să crească nivelul de securizare a accesului în zonele de securitate cu acces restricţionat, să monitorizeze controlul accesului în timp real prin intermediul echipamentelor şi al personalului Dispeceratului de Securitate şi să limiteze accesul la câte o persoană, pe rând, în vederea prevenirii accesului în grup, printr-un filtru de control acces.

Pentru realizarea acestui obiectiv, s-au achiziţionat şi urmează să fie instalaţi turnicheţii necesari accesului la câte o persoană, pe rând, în punctele de control ale accesului interioare şi exterioare, dar şi în alte zone specifice. De asemenea, în pachetul de achiziţii este inclusă şi instalarea unor componente necesare realizării sistemului de autentificare- identificare, bazat pe tehnologie biometrică (cititoare de amprente).

Monitorizare ca la NASA

În acest sens, procesul de autentificare a utilizatorilor legitimi de cartelă de acces pe Aeroportul Otopeni se va realiza în asociere cu smart-carduri, astfel încât cititoarele biometrice instalate de firma SRI-ului să poată efectua o dublă autentificare a utilizatorilor, prin compararea şablonului biometric – amprenta digitală – cu cel stocat anterior în smart-cardurile de proximitate. În urma confirmării biometrice a identităţii, cititoarele biometrice vor transmite codul cartelei la un controller de acces care gestionează informaţiile şi care va compara dacă utilizatorul este înregistrat în baza de date şi dacă are dreptul de acces în acel punct de control acces. Doar atunci controller-ul de acces va activa elementul mecanic de blocare al turnichetului, permiţând accesul persoanei.
În acest sens, pentru punctele de control acces exterioare, RASIROM va asigura şi îngrădirea acestor zone cu ajutorul unor garduri metalice, iar pentru punctele de control acces interioare se vor monta panouri din sticlă securizată. Aceste îngrădiri vor bloca traseele existente de evacuare în caz de pericol, motiv pentru care urmează să fie instalate şi uşi de urgenţă. Astfel, în proximitatea turnicheţilor, la nivelul posturilor de control acces, se vor monta uşi şi porţi batante, în vederea facilitării accesului obiectelor voluminoase, căi de acces prevăzute cu electromagneţi şi accesate cu ajutorul cititoarelor biometrice.

RASIROM trebuie să procedeze în aşa fel în implementarea acestui proiect, încât accesul fiecărei persoane care tranzitează posturile de control acces să se efectueze numai prin citirea în prealabil a cartelei de proximitate şi a confirmării biometrice a identităţii, urmând apoi accesul fizic, prin accesarea turnicheţilor. După autentificare, persoana se va deplasa pentru efectuarea formalităţilor de acces şi control de securitate. Ieşirea persoanelor din clădirile posturilor, după efectuarea formalităţilor de securitate, se va face, de asemenea, prin accesarea cititoarelor biometrice care vor fi instalate în apropierea turnichetului montat la ieşire, iar pentru autoturisme, pe sensul de ieşire din direcţia platformă – posturile de control – zonele publice, persoanele vor accesa cititoarele biometrice instalate în apropierea turnicheţilor montaţi atât la ieşirea, cât şi la intrarea în punctele de control acces.

Şi BNR a angajat, anul acesta, firma SRI-ului

Reamintim că entitatea care va livra Companiei de Aeroporturi aceste dotări de securitate, RASIROM RA, este firma oficială a SRI, care are ca obiect de activitate proiectarea şi realizarea de sisteme integrate de securitate, cu un buget anual de aproximativ 70 de milioane de lei, asigurat de Guvern, prin HG, din care 6,7 milioane de lei sunt destinaţi cheltuielilor de personal. Regia Autonomă RASIROM RA are un număr de 108 salariaţi şi este condusă, în prezent, de Laurenţiu Trocan, în calitate de director general, care ocupă, totodată, şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie. Compania de stat a luat fiinţă în anul 1995, prin Hotărâre de Guvern, iar începând cu anul 2002, tot prin decizie guvernamentală, a fost nominalizată pentru a evalua şi certifica sistemele de securitate fizică a informaţiilor clasificate.

Contractul vizând Aeroportul Otopeni este al doilea ca importanţă pe care RASIROM l-a încheiat anul acesta cu o instituţie publică a statului, după ce, în 5 februarie, Banca Naţională a României i-a acordat, fără licitaţie, un contract în valoare de 234.932,5 lei cu TVA (52.207,2 euro), pentru realizarea unui sistem de pază şi alarmare la Agenţia din Braşov.
De altfel, instituţia condusă de Mugur Isărescu a mai lucrat şi în trecut cu firma oficială a Serviciului Român de Informaţii. În anul 1996, la nici un an de la înfiinţarea RA RASIROM, Banca Naţională a României a şi devenit primul client al acestei entităţi. Atunci, RASIROM a început realizarea sistemelor de securitate pentru toate sucursalele BNR din România. Trei ani mai târziu, în anul 1999, aceeaşi companie a SRI a demarat realizarea unui sistem de securitate integrat pentru sediul central al Băncii Naţionale, iar în anul 2000 a finalizat implementarea unui alt sistem integrat destinat tezaurelor BNR.

SPP şi Preşedinţia României, printre clienţii aceleiaşi Regii

“Jurnalul” a dezvăluit, într-una din ediţiile precedente, faptul că un alt client important al RASIROM este chiar Serviciul de Protecţie şi Pază. În anul 2005, compania SRI a realizat un sistem de supraveghere video a traseelor oficiale utilizate de Serviciul de Protecţie şi Pază, iar din anul 2009 a demarat realizarea sistemelor de securitate fizică, o reţea de voce-date şi poligon de tragere pentru SPP.

Anterior, între serviciul condus de celebrul general Lucian Pahonţu şi compania deţinută de SRI a fost încheiat, la data de 29 martie 2008, un contract în valoare de 38.000 de lei fără TVA, pentru furnizarea unei extensii a sistemului video de supraveghere. Contractul a fost, de asemenea, încheiat fără organizarea vreunei licitaţii, motivându-se faptul că aceste servicii nu pot fi furnizate de alt operator, evident din motive tehnice.

Tot în anul 2008, RA RASIROM s-a ocupat şi de implementarea sistemului de securitate de la Administraţia Prezidenţială (Palatul Cotroceni), dar a furnizat şi sistemul de supraveghere video şi control acces pentru Portul Constanţa. Altă lucrare importantă a RASIROM din anul 2008 a fost aceea a realizării reţelei de voce-date de la Palatul Parlamentului şi a realizat sistemele de securitate fizică, cu ocazia summitului NATO de la Bucureşti, atât în incinta Palatului Parlamentului, cât şi în incinta Palatului Cotroceni.

2.277.201,6 lei cu TVA este suma pe care Regia Autonomă RASIROM urmează să o încaseze de la Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti, în urma unui contract încheiat la mijlocul săptămânii trecute.

Proiectul vizează instalarea unor turnicheţi la punctele de control al accesului în zonele de securitate, iar pătrunderea în aceste arii va fi dublu monitorizată, inclusiv cu ajutorul unor cititoare biometrice. Termenul de implementare a proiectului este de doi ani.