STRATEGIA României: IMIGRANȚII vor acoperi DEFICITUL de forţă de muncă. FACILITĂȚI oferite: masă, casă, scolarizare

România se pregăteşte pentru un nou val masiv de imigranţi, după ce anul trecut s-a înregistrat un număr-record de solicitări de azil pe teritoriul României, respectiv 4.820 de cereri de protecţie internaţională, adică de trei ori mai mult decât în 2016. De aceea, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a adus mai multe ajustări strategiei de gestionare a acestui fenomen pentru perioada 2015-2018.

„Situaţia geopolitică, marcată de instabilitatea situaţiei politice din Orientul Mijlociu unde conflictul din Siria şi Irak au ca efect deplasarea internă sau internaţională a unui număr important de persoane, situaţia din Turcia şi ameninţările Istanbulului de denunţare unilaterală a înţelegerii cu UE, dar şi situaţia imigranţilor aflaţi în prezent pe teritoriul Serbiei, produc efecte asupra migraţiei şi azilului în România“, se arată în document.

Masă, casă şi locuri de muncă

Strategia vizează, printre altele, facilitarea accesului pe piaţa muncii din România a cât mai multor imigranţi, pentru acoperirea deficitului de forţă de muncă. Pentru asta, autorităţile sunt pregătite inclusiv să-i şcolarizeze pe refugiaţi şi să le asigure un trai decent.

„În vederea îmbunătăţirii acestui proces de integrare a solicitanţilor unei forme de protecţie, vor fi luate măsuri inclusiv de ordin legislativ care vor viza şcolarizarea acestei categorii, documentele necesare eliberării actelor de stare civilă pentru această categorie, protecţia şi promovarea drepturilor copilului, reamenajarea unor clădiri dezafectate sau construirea unor locuinţe noi destinate persoanelor cu o formă de protecţie, recunoaşterea calificărilor profesionale obţinute pe căi informale“, prevede documentul. Mai mult, autorităţile încearcă să atragă imigranţi capabili „să dezvolte/deruleze afaceri pe teritoriul României în concordanţă cu interesul economic naţional“.

Alte direcţii de acţiune ale strategiei se referă la controlul mai strict al legalităţii şederii şi muncii imigranţilor pe teritoriul României şi aplicarea măsurilor de returnare a imigranţilor ilegali la standardele Uniunii Europene.

Pe linie de azil, strategia urmăreşte „realizarea unui echilibru între drepturile şi obligaţiile persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională“.

Nu vom scăpa prea curând de imigranţi

Specialiştii în securitate spun că România se va confrunta multă vreme de acum încolo cu fenomenul migraţionist. Asta pentru că, pe de o parte, conflictul din Siria nu şi-a găsit rezolvarea, iar pe de altă parte, chiar dacă nu vor mai fi conflicte militare imigranţii vor căuta un trai mai bun în Europa.

„Imigraţia rămâne în continuare un mare pericol. Evaluările, chiar dacă sunt mai optimiste, relevă păstrarea tendinţei de imigraţie, pentru că încă nu există o soluţie la conflictul din Siria. Întotdeauna vor fi tendinţe de imigrare. Că ele se mută din coridorul balcanic pe traseul maritim dinspre Libia spre Italia, asta e o chestiune conjuncturală, în funcţie de anumite măsuri care se iau. Măsuri care au fost luate de Turcia şi Uniunea Europeană. Fenomenul va dura mulţi ani de acum înainte“, a explicat, pentru „Adevărul“, analistul de securitate externă Dan Claudiu Degeratu.

Cât despre accesul refugiaţilor pe piaţa muncii din România, specialistul spune că aceste norme sunt mai mult pe hârtie şi că ţara noastră nu va putea rivaliza cu Germania sau Marea Britanie, state-ţintă pentru imigranţi. „Noi avem prevederi mai mult pe hârtie, există această şansă pentru imigranţi să se integreze la noi, să-şi găsească un loc de muncă. Am aderat la mecanismul de a prelua refugiaţi şi trebuie să ţinem cont de asta. Noi trebuie să respectăm nişte norme comune europene pentru aceste situaţii. Sunt diferenţe foarte mari care arată de ce imigranţii preferă statele vestice şi nu pe cele estice, precum România, Bulgaria sau Ungaria. La noi, ajutorul pentru refugiaţi este foarte mic, condiţiile de cazare sunt altele, la fel şi salariile. Ei cunosc foarte bine aceste diferenţe. Este motivul pentru care suntem încă ţară de tranzit“, a mai spus specialistul.

„Componenta“ Turcia

Fostul director al SRI Costin Georgescu consideră că pericolul ca un val migraţionist să se reverse asupra României este unul permanent, pericol care depinde totuşi de nişte variabile. „Fenomenul migraţionist cu izvorul în Siria depinde foarte mult de situaţia din acea ţară. Dacă evenimentele se precipită, cu siguranţă zeci dacă nu sute de mii de sirieni vor lua calea exilului“, spune fostul şef al Serviciului Român de Informaţii.

Costin Georgescu susţine că, în al doilea rând, puterea unui astfel de val migraţionist depinde foarte mult de poziţia Turciei. „Ankara poate forma un tampon între Siria şI Europa, implicit România. Depinde foarte mult de situaţia politică dintre Uniunea Europeană şi Turcia care, dacă vrea, poate să reţină sirienii exilaţi pe teritoriul ei cu ajutor financiar din partea UE. Dacă situaţia dintre UE şi Turcia nu este cât de cât bună, cea din urmă chiar îi îndrumă pe fugari să ia calea Europei“, spune ex-directorul SRI.

Expertul în intelligence crede că, în acest context, autorităţile române trebuie să aibă o atitudine preventivă. „Serviciile secrete au avut tot timpul o relaţie foarte bună cu cele din Turcia şi printr-o înţelegere dintre cele două parţi poate fi oarecum redirecţionat un eventual flux de migranţi care are ca ţintă România. Apoi, migranţii care ajung totuşi în România trebuie supravegheaţi cu atenţie. Mai ales cei care vin acum. Pentru că printre ei pot fi şi adepţi ISIS care au plecat în ultimul moment din Siria. Dacă au luptat până la sfârşit este evident că fanatismul este la un grad ridicat şi pot fi periculoşi“, arată Costin Georgescu.

Cât despre o modificare a legislaţiei care să prevadă integrarea solicitanţilor de azil, Georgescu susţine că nici nu se putea altfel. „Aceasta este linia europeană şi noi trebuie să o respectăm“, a conchis fostul şef al SRI.