Informatii false au fost lansate din studiourile Televiziunii Romane Libere, in ziua de 22 decembrie 1989, dupa fuga cuplului Ceausescu: teroristi, miscari de trupe, apa este otravita etc. Zvonurile au fost coroborate cu ordine militare diversioniste. Consecinta: zeci de persoane au fost ucise si alte zeci au fost ranite.
Pentru prima data de la Revolutie, magistratii militari au aratat ca exista o legatura intre mesajele transmise de Televiziunea Romana Libera privind teroristii si pierderile de vieti omenesti, vatamari corporale si lipsirea de libertate a numeroase persoane pe teritoriul Romaniei. Trei persoane au fost puse sub acuzare: Ion Iliescu, un general si un amiral.
Despre fenomenul diversionist
Procurorii militari au extins marti ancheta in Dosarul Revolutiei, in care fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, a fost acuzat pentru ca a acceptat si oficializat masuri militare care au avut un caracter diversionist. „Prin exercitarea autoritatii depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, insa nu a actionat in acest sens”, arata Parchetul General. Este vorba de o extindere a anchetei.
„Psihoza terorista ce a atins cote paroxistice in randurile militarilor si civililor inarmati, coroborata cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasari de trupe ale unor unitati militare, ordonate in general pe timpul noptii), au avut drept rezultat numeroase situatii de foc fratricid si de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfasurau activitati potrivnice miscarii revolutionare”, mai acuza procurorii militari.
Actori comuni in dosarele Mineriadei si Revolutiei
Practic, ancheta a explodat dupa ce presedintele Klaus Iohannis a dat aviz favorabil cererii procurorilor de urmarire penala pe numele lui Ion Iliescu, Petre Roman si Gelu Voican Voiculescu, in Dosarul Revolutiei.
Anchetatorii au pus marti sub acuzare alti doi oameni cheie in desfasurarea evenimentelor din decembrie 1989: amiralul (rezerva) Emil „Cico” Dumitrescu si generalul-locotenent (rezerva) Iosif Rus. Acuzatiile: infractiuni contra umanitatii.
Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu si Cico Dumitrescu sunt trimisi in judecata si in Dosarul Mineriadei, caz aflat pe rolul instantei.
Cico Dumitrescu, mesaje false catre tara
Dumitrescu este acuzat ca ar fi transmis, imbracat in uniforma militara, din studioul TVR, informatii false, cu caracter diversionist. Acestea au avut drept efect instaurarea la nivelul intregii tari a psihozei fenomenului terorist, cu consecinte grave, respectiv pierderi de vieti omenesti, vatamari corporale si lipsirea de libertate a numeroase persoane pe teritoriul Romaniei.
Ofiterul avea in decembrie 1989 gradul de capitan de marina de rangul I si facea parte din comandamentul militar existent in TVRL.
„Din aceasta pozitie, a desfasurat activitati ce au avut drept efect intensificarea psihozei cu privirea la activitatea elementelor teroriste”, acuza procurorii.
L-a chemat pe Iliescu la TVR
Cico Dumitrescu a aparut in Studioul 5 al TVRL pe 22 decembrie 1989. In jurul orei 13:00, aici au ajuns primele grupuri de demonstranti. Asta in contextul in care in jurul orei 12:00, sotii Ceausescu au fugit cu elicopterul de pe acoperisul Comitetului Central.
La ora 14:25, Cico Dumitrescu a cerut in direct ca Ion Iliescu sa se prezinte la Televiziune:
„Rog pe tovarasul Ion Iliescu, cu care am fost coleg, sa vina la Televiziune! Trebuie, tovarasi, sa ne organizam!”.
Ion Iliescu a aparut dupa cateva minute.
La 15:45, Dumitrescu a facut un apel in direct cerand „factorilor de decizie” sa se prezinte la ora 17:00 la sediul Comitetului Central. La Televiziune, Cico Dumitrescu a mai facut un apel si la comandantii unitatilor militare din judetele invecinate Bucurestiului, un apel de a se deplasa pentru a apara Capitala.
Cum sunau apelurile
Inregistrare din seara zilei de 22 decembrie, Cico Dumitrescu face apel la manifestantii din Piata Palatului sa paraseasca zona:
„Faceam o minima verificare”
Intr-un interviu acordat Adevarul, Cico Dumitrescu explica in 2010 cum „selectau” stirile care intrau pe post privind „teroristii” sau in care anuntau ca apa ar fi otravita.
„Am facut in felul urmator. Se primeau telefoane intruna. Atunci am luat un registru, l-am numerotat, l-am sigilat. Dadea cineva telefon, ii ceream numele si numarul de telefon. Notam in registru si sunam inapoi. Daca raspundea, dadeam pe post. Faceam o minima verificare. Si au spus: de la Sambata, ca in catacombe sunt aia, de la Constanta, ca sunt avioane, ca sunt elicoptere, ca nu stiu ce. M-ai sunat, te-am sunat. Alta metoda de verificare nu mai era. Se scria in registru: domnu’ cutare, telefonul cutare – apa infestata. Se nota pe biletel si se trimitea jos, la studio.”
Cico Dumitrescu a incercat sa se disculpe pentru faptul ca ar fi transmis stiri false, in urma carora au murit zeci de oameni. „S-au spus multe prostii, dar n-aveai timp. Cum am aparut eu pe post si am spus: unitatile cutare si cutare sa apara. A venit pe telefonul operativ, iar Brates (redactor-sef adjunct la Actualitati, care a jucat rol de crainic in zilele Revolutiei – n.red.) a zis ca, daca spune el, un civil, nu-l crede nimeni. Si atunci am spus eu.
Statul Major spunea ca este bruiaj si ca nu poate lua legatura cu unitatile. Eu ma gandeam ca, daca nu dau pe post stirile pe care le primesc, s-ar putea sa fie reale, iar apoi imi ziceau: N-ai dat, ai fost vandut, ai fost KGB-ist!.”
Cele mai multe victime, dupa 22 decembrie
Pe durata Revolutiei, potrivit datelor oficiale, numarul decedatilor si mutilatilor prin impuscare, inainte de 22 decembrie 1989, este de aproximativ 7 ori mai mic decat cel al victimelor inregistrate dupa aceasta data.
Conform evidentelor din anul 2005, intocmite de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor (SSPR), institutie aflata in subordinea Guvernului Romaniei, numarul total al celor decedati prin impuscare pe durata revolutiei a fost de 1.142, al ranitilor de 3.138, iar al celor retinuti se ridica la 760.
Haos intre trupele de Securitate si Armata
Iosif Rus a indeplinit intre anii 1986-1990 functia de comandant al Aviatiei Militare Romane. Spre deosebire de Cico Dumitrescu, acuzatiile in cazul generalului sunt mai complexe. Iosif Rus ar fi dat pe 22 decembrie „ordine cu caracter diversionist”.
S-ar fi intamplat dupa ce, in cursul dupa-amiezii de 22 decembrie 1989, sotii Elena si Nicolae Ceausescu au fost prinsi si escortati la unitatea militara din Targoviste.
In seara zilei de 22 decembrie 1989, seful Aviatiei Militare „din proprie initiativa si fara drept (…) a insistat in emiterea unui ordin prin care a solicitat ca in sprijinul microgarnizoanei Aeroportului International Otopeni sa fie trimisa o subunitate a trupelor de Securitate”.
Acest ordin ar fi dus la moartea a zeci de persoane, acuza procurorii militari, tragedie cunoscuta in mass-media ca „Masacrul de la Otopeni”.
Masacrul de la Otopeni
Procurorii arata ca Iosif Rus nu avea dreptul sa intervina in organizarea pazei si apararii Aeroportului Otopeni, deoarece unitatea avea un plan propriu de aparare. Emiterea acestui ordin a produs o ruptura informationala si de comunicare intre fortele angrenate in paza si apararea acestui obiectiv, constituind sursa unei grave confuzii, factori esentiali ce au creat premisele focului fratricid intre militarii MApN si cei ai trupelor de Securitate sosite in sprijin.
Fara acest ordin, neregulamentar si inutil, nu ar fi fost posibila tragedia survenita in dimineata zilei de 23 decembrie 1989, in urma careia au decedat 48 de persoane (40 militari) si alte 15 au fost ranite, arata Parchetul General.
In paralel erau si dezinformari la TVRL
Paradoxal, confuziile legate de cauzele tragediei de la Otopeni au inceput odata cu un comunicat extrem de succint, citit de catre crainicul Teodor Brates la Televiziunea Romana. Se intampla in noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, in jurul orei 3:00.
„Se indreapta trei camioane de teroristi spre Otopeni”, se anunta poporului la acel moment.
Cum se transmiteau mesajele la TVRL in noaptea 22-23 decembrie 1989:
Intrebat in 1994 cine-i transmisese aceasta stire, Brates a recunoscut ca nu avea nicio metoda sa probeze veridicitatea celor anuntate. Potrivit acestuia, anunturile facute la TVR erau „triate” de catre un grup de militari, aflati in acel moment in sediul televiziunii.
Dintre acestia, Brates amintea doua nume: contraamiralul Emil „Cico” Dumitrescu si generalul Nicolae Militaru (decedat in 1996 – n.red.), care tocmai fusese numit ministru al Apararii de catre Ion Iliescu.
Cocardele tricolore, revopsite
Procurorii militari arata ca fata de generalul Iosif Rus exista probe care demonstreaza ca, la data de 23 decembrie 1989, acesta a dat ordin ca elicopterelor de la Regimentul 61 Elicoptere Boteni sa le fie schimbate, prin revopsire, cocardele tricolore de pe fuselaj si inlocuite cu alte insemne, de alt format geometric.
„In conditiile in care gl. lt. (r) Iosif Rus a ordonat, in mai multe randuri, ca aparatele de zbor amintite sa efectueze diverse misiuni deasupra Capitalei (TVR, Cimitirul Ghencea etc.) si in alte zone, cu scopul combaterii presupusilor teroristi, au fost generate confuzii si suspiciuni intemeiate la nivelul militarilor dispusi la sol pentru paza diverselor obiective, situatie care a dus la deschiderea focului fratricid si cresterea in intensitate a psihozei teroriste.
De mentionat ca toate afirmatiile facute cu privire la existenta elementelor teroriste s-au dovedit ulterior a fi false”, au conchis magistratii militari care instrumenteaza Dosarul Revolutiei.
Intrebarile de la redeschiderea anchetei
Detalii despre aceste diversiuni apar si in ordonanta prin care s-a redeschis, in aprilie 2016, ancheta in Dosarul Revolutiei.
Potrivit actului, se aduc in discutie aspecte inedite: problema unei diversiuni radio-electronice, cine a transmis mesajele mincinoase la radio-tv, cum s-a prabusit elicopterul generalului Nuta, sau ridica intrebari esentiale: cine conducea, dupa 22 decembrie 1989, Armata si serviiciile secrete in Romania?
Actul a fost semnat de procurorul general adjunct al Romaniei, Bogdan Licu, care ocupa atunci functia de procuror general interimar. Magistratul a aratat ca procurorii militari trebuie sa lamureasca o intrebare cheie: Cine a pus la cale diversiunea radio-electronica?
„Desi ordonanta retine existenta razboiului radio-electronic, ea se rezuma la a mentiona faptul ca acesta a amplificat starea de psihoza si incertitudine creata in randul militarilor si populatiei civile, dar nu raspunde unor intrebari firesti privind scopul acestui razboi, necesitatea declansarii acestuia, scopul urmarit, si nu au fost identificati cei care l-au dispus si pus in executare.
Astfel, in seara zilei de 22 decembrie, dupa anuntarea constituirii noii puteri politice (CFSN), a fost declansata diversiunea radio-electronica, simultan cu declansarea actiunii terorist diversioniste terestre. Aceste actiuni s-au desfasurat simultan si au avut intensitatea maxima pana pe 25 decembrie 1989, data la care a fost executat Nicolae Ceausescu”.
Despre razboiul psihologic
„Avand in vedere cele expuse anterior, devine de necontestat faptul ca, incepand cu data de 17 decembrie 1989 si pana la retragerea trupelor armatei in cazarmi, Romania s-a aflat in fapt in stare de razboi, pentru toate institutiile cu atributii in privinta asigurarii ordinii publice si sigurantei nationale existand reprezentarea ca ne aflam in pragul unei iminente invazii cu trupe terestre si desant aerian si naval.
Este de notorietate faptul ca razboiul psihologic este un insotitor permanent al oricarui tip de razboi. Nu exista un razboi psihologic in sine, el este o componenta a razboiului in general, a confruntarii, iar efectele lui vizeaza slabirea capacitatii de actiune si de reactie a inamicului, zdruncinarea moralului si a convingerilor sale, cresterea vulnerabilitatii sale si, pe aceasta cale, facilitatea actiunilor indreptate impotriva lui”.
Cine a transmis mesajele mincinoase?
„Razboiul mediatic este in general principalul mijloc al razboiului psihologic, in special televiziunea. In cauza exista indicii cu privire la faptul ca actiunile aeriene, navale si terestre au fost precedate si s-au desfasurat pe fondul unui intens razboi psihologic cu o persistenta diversiune informationala in care mijloacele mass media, radio si TV au avut un rol deosebit de activ.
Or, ancheta nu stabileste – nici nu si-a propus acest lucru – daca exista o legatura intre evenimentele care s-au soldat cu pierderi de vieti omenesti, mai ales din randurile trupelor de securitate si mesajele care au fost difuzate la Televiziune si Radio”.
Bogdan Licu a dat, spre exemplu, cazul masacrului de la Otopeni. In noaptea de 22/23 decembrie, pe postul national de televiziune, s-a transmis in mod repetat ca o coloana de camioane cu teroristi se intreapta spre Aeroportul Otopeni, urmarea fiind aceea ca cele doua camioane in care se aflau subunitati de securitate de la Campina au fost intampinate cu foc de dispozitivul de aparare al aeroportului.
