X

Suedezii încep să se opună societății fără cash

de null
Majlis Jonsson, în vârstă de 73 de ani, spune că preferă să folosească banii obișnuiți

Suedezii sunt în fruntea cursei pentru a deveni prima comunitate care nu mai folosește deloc cash-ul, dar încep să crească temerile că acest fapt va crea probleme persoanelor în vârstă și altor grupuri mai vulnerabile.

Niciuna dintre băncile de pe High Street, care înconjoară imaculata piață Odenplan din Stockholm, nu mai lucrează cu numerar în zilele noastre.

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Cafeaua și chifla cu scorțișoară cumpărate de la cafeneaua locală, aparținând celui mai mare lanț de cafenele național, nu le poți plăti decât cu cardul sau prin smartphone. Și nu vei avea nicio șansă să folosești monede sau bancnote dacă vei vrea să te sui într-unul din autobuzele acelea albastre și strălucitoare care vâjâie atunci când trec.

Și totuși, pentru suedezi nu pare nimic anormal în modul cum mica vecinătate din această parte a orașului a devenit atât de cashless în ultimii ani.

Marea majoritate a băncilor din Suedia au încetat de mult să mai permită clienților să folosească numerarul atunci când utilizează serviciile de plăți și încasări rapide.

 

Foarte multe magazine și restaurante nu mai acceptă decât plata cu cardul sau cu telefonul mobil.

Potrivit băncii centrale, doar un sfert din populația care trăiește în Suedia spune că mai folosește numerarul o dată pe săptămână, dezvoltarea explozivă a telefoniei mobile, a cardurilor și a plăților online conducând la o reducere a tranzacțiilor cu numerar în sectorul de retail de la 40% în 2015 la 15% în zilele noastre.

Oricum, în timp ce goana Suediei spre asimilarea plăților digitale este admirată de tot globul și este deseori dată ca exemplu privind inovarea nordică, există temeri crescânde privind ritmul schimbării.

Unii sunt îngrijorați de dificultățile pe care le creează pentru grupurile mai vulnerabile, în special pentru persoanele în vârstă.

„Cât timp mai există dreptul de a utiliza cash-ul în Suedia, credem că oamenii ar trebui să aibă posibilitatea de a opta să-l folosească și de a-l depune la bancă,”

spune Ola Nilsson, purtător de cuvânt pentru Organizația Națională a Pensionarilor din Suedia, care face lobby guvernamental în numele a 350.000 de membri.

„Nu suntem împotriva unei societăți fără cash, vrem doar să o oprim din a se dezvolta prea repede.”

Suedia a cunoscut o explozie a plăților cu cardul, online sau cu telefonul mobil

Majlis Jonsson, în vârstă de 73 de ani și care trăiește în Odenplan de peste 20 de ani, a ieșit în soarele primăvăratec, la cumpărături. Ea spune că îi place în continuare „să plătească cu bani ori de câte ori poate” și se teme că pe viitor acest lucru nu va mai fi posibil.

„Uneori, în locuri pe care nu le cunosc, nu mă simt în siguranță să folosesc cardul,” explică fosta profesoară.

Întrucât acasă nu are un calculator și nu se simte confortabil să folosească internetul, trendul „cashless” îi face viața mai costisitoare. Mai toate băncile suedeze au încetat cu mulți ani în urmă să mai accepte cecuri și au crescut comisioanele pentru ordinele de plată completate și operate în agențiile bancare.

De curând, Majlis Jonsson a fost nevoită să plătească un comision de 75 de coroane suedeze (cca 6,35 lire sterline) pentru a returna prin bancă datoria către o cunoștință care îi rezervase online un bilet de tren.

„Sunt mulți bani. Iar băncile – sunt atât de bogate! Desigur, îți vor spune mereu că poți s-o faci gratis pe internet dar există o problemă – mai sunt persoane care nu știu cum se face asta.”

Viktor Sjoberg, consilier clienți la SEB, spune că banca vrea să ofere clienților o combinație între lumea digitală și cea fizică

Cifrele Eurostat sugerează că doamna Jonsson face parte dintr-o categorie în scădere, având în vedere că 85% dintre suedezii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani foloseau internet banking-ul în 2017. În comparație cu ei, media în UE este de 51% iar în Marea Britanie de 68%.

Organizația Națională a Pensionarilor din Suedia susține însă că suedezii care nu pot sau nu vor să accepte trendul „cashless” pot sfârși prin a se simți și mai discriminați decât în altă parte.

„Nu ar trebui să te coste mai mult dacă nu poți folosi dispozitivele digitale,” spune domnul Nilsson, care crede că băncile s-au concentrat prea mult pe tăierea costurilor.

„Vrem să vedem mai multă implicare în educația digitală a persoanelor în vârstă. Asta ar putea veni chiar din partea băncilor sau cu finanțare din partea statului, care să ne ajute în sprijinirea membrilor noștri și a altor persoane în vârstă.”

SEB, una dintre cele mai mari bănci suedeze, a început deja să ofere ceea ce numește „suport educațional” în foarte multe dintre locațiile sale, dar mișcarea este făcută în timp ce banca se distanțează și mai mult de operațiunile tradiționale cu numerar. [n.tr: SEB – Svenska Enskilda Banken, una dintre cele mai mari bănci suedeze. Suedia avea, în 2015, un nivel al activelor bancare de aproape patru ori mai mare decât nivelul PIB-ului, sistemul bancar suedez fiind, din acest punct de vedere, al treilea cel mai mare din Europa, conform statisticilor FMI. A se vedea: Sweden: Great Economic Performance but Mind the Debt]

Numai șapte din cele 118 sucursale SEB mai operează cu numerar

Numerarul mai este operat în doar șapte dintre cele 118 sucursale iar banca a anunțat recent că se concentrează pe furnizarea în agenții a unor instrumente digitale, proiectate să încurajeze vizitatorii să îndeplinească ei înșiși anumite operațiuni bancare, având asigurată asistența personalului băncii pentru a le răspunde la întrebări, dacă aceștia se împotmolesc.

„Noi credem într-o îmbinare a lumii digitale cu cea fizică,” spune Viktor Sjoberg, un consilier de clienți din cadrul  agenției-fanion a SEB din centrul Stockholmului. El este convins că reîntoarcerea la servicii bazate ceva mai mult pe numerar ar fi „contrar cererii clienților.”

„Nu are rost să ții în viață o infrastructură pe care nimeni nu o mai folosește,” mai spune el.

Banca centrală a Suediei, Riksbank, a adoptat însă un ton mult mai moderat. În raportul său anual din februarie, banca spune că deși transformarea infrastructurii naționale de plăți  a fost „în esență, pozitivă”, ea a trebuit să se producă „într-un ritm care să nu creeze probleme pentru anumite grupuri sociale sau care să excludă pe cineva de pe piața plăților.”

Totodată, guvernatorul băncii centrale, Stefan Ingves, a declarat că eliminarea monedelor și a bancnotelor ar pune țara în pericol dacă Suedia se confruntă cu „vreo criză serioasă sau cu un război”.

O comisie parlamentară suedeză a început un studiu amănunțit al acestui scenariu dar și al altor consecințe provocate de o economie fără bani cash, urmând să emită un raport spre sfârșitul acestui an.

Dr. Bogusz crede că pensionarii se vor alinia trendului cashless

„Sentimentul general este că transformarea într-o societate cashless este inevitabilă, așa că problema principală este aceea de a ameliora orice implicații negative,” spune Dr. Claire Ingram Bogusz, cercetător post-doctorat la Stockholm School of Economics și care studiază utilizarea crescândă din Suedia a plăților digitale.

„În contextul acestor dezbateri, cred că pensionarii vor veni din urmă… Atât Riksbank cât și guvernul sunt foarte interesați să sprijine grupurile vulnerabile.”

Pe de altă parte, ea spune că deși încrederea suedezilor în instituțiile și tehnologiile noi au jucat un rol covârșitor în trecerea economiei spre un nivel mult mai puțin bazat pe cash, dezbaterile scot la iveală îngrijorările privind posibilitățile de fraudă și de neprotejare a datelor.

„Suedezii sunt foarte încrezători dar asta cred că începe să se schimbe. De exemplu, recentul scandal Cambridge Analytica i-a făcut pe oameni mult mai conștienți despre modul cum le sunt folosite datele personale,” mai spune Bogusz.

Kafe Orion a renunțat complet la cash.

În ciuda reducerii la scară națională a folosirii monedelor și a bancnotelor, un studiu efectuat de firma suedeză de sondaje sociale Sifo la începutul acestei luni a relevat că în continuare 7 suedezi din 10 își doresc să aibă posibilitatea de folosi și banii cash atunci când vor acest lucru.

Rezultatul reflectă diferențele de opinie ale clienților din cafeneaua Kafe Orion din Odenplan, o cafenea independentă care s-a alăturat numeroaselor restaurante și magazine din Suedia care au renunțat complet la cash.

„Nu mi se pare un lucru bun să devenim o societate complet cashless întrucât ar trebui să existe și posibilitatea să folosim numerarul, de exemplu în cazul în care nu funcționează internetul,” spune Agata Oleksiak, o studentă în vârstă de 23 de ani.

Dar prietenul ei Johan Johanson, 24 de ani, o contrazice:

„Îți poți folosi cardul online sau în cafenele și nu înțeleg de ce ar mai trebui să avem bani în buzunare. Sigur că ți se poate fura și cardul dar asigurarea îți va plăti orice daune.”

„Cred că folosirea cash-ului a devenit desuetă și realmente nu mai este necesară.”

Reclame

NOTĂ OrtodoxINFO

Nu e rău dar nici pe departe suficient. După cum am mai spus, Suedia este unul dintre principalele laboratoare sociale ale zilelor noastre iar societatea cashless este unul dintre experimentele derulate acolo. Dar nu e singura, experimentul trebuie încercat în condiții și în zone diferite, că păpușarii se cam grăbesc:

CHINA FĂRĂ CASH – prima țară din lume care testează introducerea unei MONEDE DIGITALE la nivel național

Criza din Venezuela a dus tara unde trebuie: ELECTRONICA si FARA CASH …

Zimbabwe fără bani cash: Băncile au impus limita de 15 dolari pe zi

Și nici pe noi nu ne vor lăsa în pace:

Românii, din ce în ce mai îndemnați să renunțe la cash: 28 de sucursale BCR derulează, începând de ieri, numai operațiuni FĂRĂ NUMERAR.

Ceea ce este trist este că nimeni din articol nu își pune problema într-un mod mai profund. Suedezii care vor să folosească în continuare banii obișnuiți vor asta pentru că le e greu să mai învețe cum să folosească internetul și smartphone-ul sau de teama că pot rămâne fără internet, nu pentru că ar înțelege ce înseamnă o societate fără cash:

Cum va arăta N.W.O./ 12 LUCRURI care vor DISPĂREA în curând

SISTEMUL lucreaza: cipurile din carduri si eliminarea banilor cash de pe piata

 

 

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

4 comentarii

  1. Din pacate, oamenii in varsta sunt ultimele redute care se mai opun curentului pt ca ei au trait intr-un alt tip de societate, chiar daca tot occidentala, intr-o tara care era varful de dezvoltare si atunci. Dar e o chestiune de timp pana cand acesti oameni de aceasta etate nu vor mai fi. E f. greu ca acesti tineri nascuti cu ochii in mobile sa mai constientizeze ceva. Doar asta e normalitatea lor.

  2. Cand sunt de hartie poti sa ii pui sub saltea, sa ii ascunzi undeva, ai un oarecare control asupra muncii tale cand sunt cifre intr-o baza de date ai zero control, pot fi mult mai usor “confiscati” sau mai usor santajat de banci sau proptiri etc altii decid pe munca ta.

  3. Eliminarea cashului ar trebui sa fie un semn pt.toata lumea de apropiere a Sfarsitului.Ar trebui sa fie un semn de unire impotriva sistemului.Dar nimeni nu vrea sa vada…

Dă-i un răspuns lui vasile Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button