Italia: VACCINAREA OBLIGATORIE a copiilor functioneaza. Acum NE GANDIM LA ADULTI

Intervenția Ministrului Sănătății Beatrice Lorenzin la evenimentul „Inventing for Life – Health Summit“: „Succesorul meu se ocupă cu liste de așteptare și relansarea cercetării“

Decretul vaccinarii a avut rezultate pozitive, crescand numărul de copii vaccinați, dar în anii următori va trebui să ne gandim, de asemenea, la populația adultă. A spus ministrul Sănătății Beatrice Lorenzin, intervenind la evenimentul „Inventând pentru Viață – Summitul Sănătatii” organizat de către MSD Italia. Vaccinările sunt oferite gratuit de către autoritatea locală de sănătate, pe baza unor indicații specifice de calendarul de vaccinare. Decretul, care poartă numele ministrului a introdus obligația pentru 10 vaccinuri pentru copii și adolescenți până la 16 ani, obținand rezultate bune pe baza datelor preliminare. Dar acum preocuparea ministrului sunt cei care depășesc această vârstă. „In anii trecuti, a subliniat, din cauza scazutei acoperiri vaccinale, am pierdut cel puțin 50 000 de oameni pentru fiecare cohortă (sau mai bine spus, persoane născute în același an, ndr)”.

„Utilizarea rețelelor sociale”

Despre vaccinuri a vorbit si virusologul Roberto Burioni, intervievat pe marginea evenimentului care a reunit medici, reprezentanți ai unor instituții, societăți științifice și asociații pentru a discuta despre inovație în medicină și prioritatile in sănătate. „Cine nu utilizează mijloace moderne de comunicare pierde. Ca si comunitate științifică, am avut un moment dificil pentru că nu am înțeles cât de importante sunt rețelele sociale”, a admis ea. Trebuie să ne adaptam la noile modele de comunicare care au o putere extrem de importanta pe care trebuie să o folosim in bine”, a subliniat Burioni, care este un profesor de microbiologie și virusologie, la Universitatea Vita-Salute San Raffaele. „Aparte de dezvoltarea medicamentelor, trebuie să comunicam și a comunica este diferit de a informa: înseamnă nu numai a comunica date convingatoare, dar sa fie comunicate într-un mod convingător, chiar și prin intermediul internetului”.

Listele de așteptare și de cercetare

Ministrul Lorenzin, în discursul său, a punctat de asemenea, prioritățile pe care le lasa succesorului său, titularul Sănătatii. În special, a spus ea, va trebui să lucreze la reducerea listelor de așteptare, rezistența la antibiotice, și de investiții în cercetare și prevenire. „Este necesar să se consolideze medicina din teritoriu și de a rezolva problemele critice ale listelor de așteptare, care creează nedreptăți sociale și economice uriașe – a explicat ministrul. Apoi, avem nevoie de noi antibiotice. Antibiotice și vaccinuri sunt medicamentele de care avem nevoie cel mai mult din punctul de vedere al inovării și asupra acestui lucru poate fi posibila o interventie publica-privata”. ” Succesorului meu, al treilea lucru pe care i l-as spune ar fi: să investească în cercetare și inovare, prin găsirea de noi modele organizaționale”. „A treia mare provocare, – a concluzionat ea – este aplicarea inovatiei in sănătate, de la noi dispozitive la noi medicamente, dar întotdeauna făcând-o să convietuiasca printr-o relație umană între medic și pacient.”

Ce cred italienii

Pe tema antibioticelor, a fost prezentat un sondaj realizat de Institutul Piepoli, dupa care un italian din doi nu stie ce e rezistenta la antibiotice, și doar 32% crede că e o problemă „foarte îngrijorătoare”. Cu toate astea, aproape 9 cetățeni din 10 percep ca pe o urgență de sănătate publică, infecțiile din spitale, de multe ori cauzate doar de bacterii care sunt rezistente la antibiotice. Aceasta nu este singura contradicție care reiese din sondaj. Cca 97% dintre intervievati, au considerat că este important pentru un pacient cu cancer, sa poata profita de noile terapii. Totuși, doar 8% au considerat o prioritate pentru Serviciul național de sănătate, asigurarea accesului la noile terapii, în timp rapid. În general, 29% dintre intervievati, identifică cercetarea științifică, ca o prioritate pe care ar trebui să se concentreze eforturile. Dar doar 2% cred că este necesar să se investească în cercetarea privind bolile infecțioase și un alt 2% in prevenirea vaccinala. În timp ce 72% cred că ar trebui să investească mai mult în tratamentul tumorilor, considerate „provocarea prioritara pentru sănătatea publică”.

„Se cheltuie putin pentru prevenire”

Pentru Stefano Vella, președintele Agentiei Italiene a Farmaceuticelor (Aifa), în ultimii ani „am cheltuit prea puțin pentru prevenție. A investi mai mult în prevenire, ar putea duce la economii care pot fi utilizate pentru medicamente inovatoare”. Și în ce privește ancheta care demonstrează lipsa de cunoștințe a italienilor despre rezistența la antibiotice: „Nu există nici o îndoială că cetățeanul trebuie să fie mai informat cu privire la multe aspecte care afectează sănătatea, inclusiv rezistenta la antibiotice”, explică Vella. Până în 2050, de fapt, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea fi prima cauză de deces în lume, cu un tribut anual de mai mult de 10 de milioane de vieți. Acest lucru, a adăugat ministrul Lorenzin pe marginea evenimentului, „este una dintre cele mai mari probleme pe care le avem. Este o adevarata provocare globală, prima cauza de deces”. Din acest punct de vedere, a adăugat el, „unul dintre cele mai importante aspecte este abilitatea de a crea informatie și sensibilizare cu privire la utilizarea corectă a antibioticelor”. „Utilizare adecvată a medicamentelor și vaccinurilor reduce spitalizările de până la 65%, iar o zi de spitalizare costă în jur de o mie de euro”, comenteaza pe margine, Massimo Scaccabarozzi, președinte al Farmindustria. Date care arată, conchide el, ca ” sănătatea costa, dar boala costă mai mult”..