Pentru inceput trebuie stiut ca gradinaritul cu greu poate fi asociat cu sportul: miscarea este ca si inexistenta, pozitiile de munca extrem de solicitante si fixe. Cele mai multe operatii au loc din pozitia aplecat sau ghemuit. Deci cei care vor sa faca sport in gradina vor fi dezamagiti – pentru asta exista ogorul: aici dai cu sapa, dai cu coasa, e mult mai dinamic.
Totusi desi nu este un sport, aportul cel mai important in sanatatea omului este ca iti pui mintea la contributie si te procupi de ea ca de un copil: ce ii trebuie, ce nu am facut bine, de ce mai sufera cultura x sau y, ce s-o fi intamplat de mi-a mers asa bine cu … Iarasi, sa faci o gradina si sa o cultivi cu seminte de la plic si sa o stropesti cu toate chimicalele este o pierdere de vreme. O gradina fara seminte traditionale, perene este un experiment nereusit. Doar aceste plante nehibridizate reusesc sa stoarca pamantul de minerale, doar ele reusesc sa se impotriveasca daunatorilor si conditiilor specifice nefavorabile.
Spun deci ca un gradinar priceput trebuie sa fie rabdator (pt ca va avea ocazia sa isi corecteze greseala de anul asta abia la anul), atent si intelept. Gradinaritul nu se invata din carti ci din practica, deci pe langa citit vine si aplicatul. Totusi gradinaritul nu este o indeletnicire zilnica, cel putin nu full-time. Sunt operatii scurte – stropiri, udat, carnit etc care se pot face doar sambata. Si ca sa termin cu teoria, unei familii de 4 persoane adulte, care tin toate posturile, o gradina de 600 mp este mai mult decat suficienta pentru toate legumele necesare peste an, iar dc mai ai inca 400 mp curtea casei, aia sunt suficienti pt majoritatea fructelor – rugi, pomi, arbusti si arbori, bolta de vie sau alte cocotatoare.
Cum incepem? Gradina trebuie intai destzelenita de buruieni. Cine cauta va intelege ca mai toate buruienile sunt folositoare dar ca sa le plantam pe alea de cultura trebuie sa le tinem in frau pe cele salbatice. Daca nu e o graba atunci se acopera primavara suprafata gradinii cu folie netransparenta sau cartoane + folie si se lasa pana toamna cand se trage brazda. Va muri tot, de la samanta (se cloceste) pana la radacina (putrezeste). Daca nu aveti rabdare (operatiunea asta se face de exemplu daca va construiti casa si nu va mutati in acel an) atunci apelati cu incredere la erbicidare totala. Nu cu Round-Up, ala e folosit de agricultorii care vand la piata. Puteti face o solutie concentrata de Otet. Veti avea la final de articol cateva situri care practic epuizeaza subiectul – “cum procedam ecologic”
Brazda trasa de toamna (nu foarte adanc, unii recomanda chiar sa nu scurmi pamantul) va ajuta sa expunem frigului diversi daunatori si ouale acestora precum si diverse radacini invazive. Nu trebuie adaugat de toamna gunoi de grajd si mai ales in niciun caz adus pe tarla si lasat gramada pana primavara: acesta se va transforma intr-un veritabil iglu pentru coropisnite. Toamna doar se ara si se imprastie un strat bun de var.
Primavara incepe sezonul. Cum organizam gradina? Trebuie intai sa avem clar in cap ce vrem sa producem. Facem lista si apoi vedem care planta se suporta cu cealalta si cum desenam parcelele. O lista foarte utila o gasiti aici http://vegetalshapes.com/Romana/PlanteCompanionI.html . Dupa ce parcurgeti aceasta etapa de informare, veti intelege ca gradinaritul nu este doar plantarea rasadurilor de rosii. In gradina trebuie sa aveti tot soiul de buruieni, flori si plante aromatice care combinate va vor ajuta sa duceti cultura in toamna fara sa apelati la chimicale. Altfel, veti ajunge sa stropiti totul la floare, evident cu substante sistemice (adica astea intra in fruct si planta, nu mai scapi de ele, cumva direct sau indirect le vei manca), albinele si gazele care polenizeaza vor muri si ramai ca Stan-Patitul cu cusma-n mana in mijlocul rascrucii harcaind chelia ca nu stii de ce nu leaga rod plantele.
Odata stabilit planul de atac preferabil ar fi sa iei seminte de soi (adica de la fructul careia recoltezi o samanta care va da anul viitor acelasi tip de planta si rod) si nu seminte de hibrid. Ca sa lamurim odata ce e cu hibrizii: aceste glume ale naturii nu sunt mai productive, mai apetisante la privit, mai gustoase, mai hranitoare sau mai rezistente. Ele nu sunt nimic din ce ar conta pt consumator ci sunt tot ce conteaza pentru retailer: sunt uniforme ca dimensiune si sunt foarte rezistente la transport. De aia rosiile au gust de carton, ca au imperecheat planta cu ambalajul. Am cultivat acum vreo 3 ani “rosii-gogosar” bune pt suc sau de umplut: se cruceau vecinii – rosie de 1,5kg fara nicio interventie chimica. Dar, pt ca e un mare dar, daca o asezai pe masa si o lasai 2 ceasuri, incepea sa se storceasca sub propria greutate – deci voila! – un soi inutil pt cei care transporta si vand!
Sunt multi care vand seminte traditionale, ii gasiti pt ca au si targuri de-ale lor unde fac schimb. Eu am luat de aici https://seminte-vii.ro si am fost mai mult decat multumit. Mai sunt si alte variante, Banca de Seminte din Suceava iti trimite gratuit ce seminte vrei dar in numar limitat si cu anumite conditii. Deci cine cauta gaseste.
Odata ce ai semintele bineinteles ca trebuie bagate in pamant ca sa faci rasaduri. Regula este sa folosesti pamantul in care vrei sa le pui definitiv. Eu am o metoda mixta: iau pamant din gradina, il amestec cu cenusa de la focar (musai sa fie de lemn, fara carbune sau plastic), mai bag tocatura de drujba (talas) ca sa il desfac mai bine si coji de oua bine maruntite. Pun semintele, acopar si apoi fac o mixtura de plante fungicide, diluata, cu care ud pamantul ca sa scap de eventualele boli mostenite din precedentul an agricol. Cand ies plantele le mai fac cate un dus cu lapte sau iaurt diluat si cu cateva picaturi de betadina si sapun antibacterian si cam asta e. In rest va informati: va trebuie 3 chestii: lumina caldura si hrana.
Daca vine vremea sa le scoateti pe brazda mai aveti cateva probleme de rezolvat:
- sapati sant in jurul gradinii pt ca asta va avea rol multiplu. Intai dreneaza apa, apoi impiedica gazonul sau buruienile sa isi redobandeasca fostul teritoriu, apoi este un loc ideal unde sa va faceti compostul. Toata vara veti avea resturi vegetale de la bucatarie pe care le veti pune in sant. Ele nu raman expuse inestetic pt ca atunci cand tundeti gazonul le veti acoperi, iar toamna eliberati santul intr-o gramada pe care o folositi primavara. Eu asa fac si merge, nu stiu cat de complet e acest compost dar metoda ma scapa de o groaza de batai de cap.
- faceti solar cu irigare prin picurare. Nu ca sa plantati devreme ci din 2 motive – controlati usor umiditatea, intre randuri nu va creste buruiana, si aparati culturile de sprayul de avion. Am constatat ca multe culturi in camp, neacoperite, sunt pur si simplu arse. Exista o explicatie naturala: cand ploua vara subit in mijlocul zilei si apoi iese soarele, bobitele de roua se comporta ca o lupa, focalizeaza si ard planta. Batranii spuneau ca ploua cu mana da nu era vorba de mana binecuvantata ci doar de manarea culturilor. Totusi in anii prezenti aproape ca nu mai faci nimic in curte dc nu e acoperit, ceea ce ma duce cu gandul ca nu e vorba de ploaia de vara.
- puneti plase de umbrire. Foarte utile atunci cand “da cu piatra” si mai ales in timpul arsitei. In zona de Sud este absolut obligatoriu pt protejarea culturii de ardei si de rosii. Daca nu aveti solar, e bine macar aceste plase sa le intindeti peste gradina. Aici un sfat: multi vor solar pentru ca pun rosii cu crestere nedeterminata, rosii care se cocoata, si astea sunt usor de sprijinit cu sfoara legata de sarmele care traverseaza solarul. In lipsa lui puteti pune foarte usor rosii oloage, tipul de rosie tufa pretabil culturilor de camp. Este un soi care nu necesita copilire ci doar un mic artificiu – inconjurati rosia cu un strat bun de paie de grau! Acesta se va comporta ca o saltea pt rosie, ea se va intinde pe paie fara contact cu solul si de aici mai putine sanse de imbolnavire iar pamantul va fi umbrit deci puteti sa udati o data la 2-3 saptamani (da ati citit bine, rosia mea de un chil era udata la 2 saptamani si curpenul avea radacini pana la metrou, de aia era si gustoasa, ca tragea minerale din adancime)
Cand vine momentul transplantarii radurilor va pot da o sugestie. Faceti groapa mai maricica si puneti in ea: coji de oua (lipsa calciului e aducatoare de boli la fruct), foi de ceapa si usturoi (fungicide) cenusa (complex de hranire, contine aproape tot) si coji de banane (potasiu, singura lipsa din cenusa) . Toate astea le strangeti din mai pana in mai anul viitor si sunt aur curat.
Bun, acum cu sacii in caruta ati facut recolta. Va mai trebuie un beci sau o debara care sa nu inghete si indeletniciri de bucatar. Am spus ca recolta va ajunge pt un an. Ca sa tina un an trebuie conservata si asta e simplu dar migalos
- cartofi, sfecla, in general toate radacinoasele bagate in nisip sau talas, fara lumina, cat mai putin aer
- ceapa, usturoi, varza si toate buruienile aromatice – agatate la aer si ferite de inghet
- foarte multe se preteaza la deshidratare
- borcane sterilizate zarzavaturi, sosuri, zacusca
- congelator – nemaipomenit de bun dar de evitat.
Ce va mai ramane de facut toamna in afara de recoltatul semintelor: cu un tocator electric maruntiti toti curpenii de tomate, ardei, coceni etc Faceti straturi de verzituri, frunze, crengute. Toate trebuie stranse de pe tarla ca sa nu contamineze culturile viitoare.
Pentru cunoscatori in ale gradinaritului voi da cateva link-uri care m-au ajutat si pe mine sa progresez in activitati fara chimicale. Acum vreo 10 ani infomatiile despre culturi bio erau aproape inexistente. Totusi era un blog care acum a disparut sau nu mai reusesc eu sa-l dibuiesc, al Doamnei Svetlana alias Phlox. Dumnezeu sa o rasplateasca, o adevarata Doamna, cat timp a putut sa-si iroseasca pentru a decolmata spatiul dintre urechi ale unora ca mine! Pt ca salvez totul in word am dat pe google pasaje si am gasit o versiune a materialelor si articolelor Doamnei stranse intr-o singura coperta https://www.scribd.com/doc/135335480/Tainele-cultivarii-rosiilor Gasiti aici ghidul complet al oricarui prostovan cu vointa. Informatiile sunt atat de detaliate si de frumos scrise ca le puteti folosi ca lectura pt copii in loc de basme. De la pamant, samanta, rasad, tratamente, portii si retete de hranit plante … tot, tot, de acolo am inceput. Va recomand si voua.
Un material extrem de complet pentru tratamente bio aplicate plantelor gasiti aici http://sfatnaturist.ro/solutii-bio-pentru-gradina-ta-prevenirea-si-combaterea-bolilor-si-daunatorilor/ . Veti vedea ca nu trebuie sa dati fuga la otravuri si sa va goliti buzunarele in contul Syngenta sau Bayer: puteti folosi – ardei iute, iaurt, bicarbonat, menta, iod, piper samd. Toate ieftine si la indemana si mai ales neotravitoare, eu spal rosiile ca sa nu manac de dulce, ca le stropesc cu lapte :)
Un ghid complet al plantelor folositoare, diverselor ganganii utile gradinarului si cum sa le atragi in culturi, tratamente si multe altele gasiti pe acest site http://vegetalshapes.com/Romana/Home.html Este foarte util mai ales ca gasiti si o versiune in engleza a informatiilor.
Foarte utila ar fi, poate se invredniceste cineva, un rezumat scris al seriei de emisiuni Digi “Vraci retete si secrete”. Acolo ar fi un adevarat ghid de utilizare a diverselor buruieni, de cele mai multe ori din flora spontana, pt prepararea leacurilor si a mancarurilor. Atunci veti vedea ca nu exista buruieni nefolositoare ci doar unele al carui rost inca nu-l pricepem.
Cam atat cu scripta, in rest … spor la practica!
Un articol foarte util pentru omul modern, care abia mai intelege cum functioneaza Creatia. A cam venit momentul sa lasam in urma gradinaritul ca metoda de chinuit pamantul si de luat la tranta cu natura. O gradina adevarata ar trebui sa semene cat mai mult cu ceea ce vedem in locurile in care omul inca nu si-a impus vointa in mod brutal. Eu incerc sa ma uit la gradina mea ca la un loc in care trebuie sa ma impac cu lumea naturala si sa lucrez impreuna cu ea. Nu mai vad „buruieni”, vad doar plante pe care le pot folosi intr-un fel sau altul – fie le descopar calitati nutritive sau medicinale, fie le las sa se desfasoare ca sa odihneasca sau sa curete solul de anumite substante, fie le adaug in gramada de compost sau le transform in cenusa. Am ajuns sa ma bucur ca unele cresc atat de agresiv fiindca am mai mult material sa fac paturi inaltate. Incerc sa las plantele care se auto-insamanteaza sa creasca unde vor ele, chiar daca mie mi se pare cam ciudat sa gasesc tufe de rosii in gradina de flori. Mi se pare firesc sa amestec florile cu legumele sau cu verdeturile potrivite si sa aleg flori care fac gradina mai frumoasa nu numai pentru mine dar mai ales pentru insectele benefice si pentru pasari. Ca si in natura, incerc sa folosesc mulciul, o patura vegetala de frunze, muschi, scoarta, coji de fructe sau legume, ca sa hranesc plantele, sa le protejez de inghet sau seceta si sa le dau un avantaj in fata concurentei. Gradina ar trebui sa fie o lume vie, nu doar un depozit din care sa ne luam de mancare. Nu pot sa descriu bucuria pe care o simt cand vad in gradina bondari, albine, fluturi, buburuze, stoluri de pasari vesele (pana si cu graurii m-am impacat – ei au voie sa manance fructele din varful pomului, restul ramane pentru oameni) sau cum coboara berzele in gradina ca sa isi faca rost de hrana, curatand in acelasi timp gradina de unii daunatori. N-as vrea sa vad cum va fi cand in loc de albine vor fi folositi roboti de polenizare sau cand nu voi mai auzi decat traficul infernal, motocoasele, drujbele, motocultoarele si celelalte masinarii zgomotoase si otravitoare ale gradinarului modern (cam asta e atmosfera intr-o gradina de langa un mare oras) si nici un ciripit de pasarele. Mare pacat ca si in cazul gradinaritului cea mai mare problema de care se loveste un crestin e tot orbirea si mandria omului „civilizat”.
Intradevar tomatele și castraveți sunt ft sensibile, se maneaza ft repede, de asemenea via altoita
Foarte bun articol. Este adevarat ca practica este esentiala, insa o buna si temenica pregatire teoretica este de dorit.
Pentru cei mai interesati si mai studiosi, postez linkul celor de la TEI. Sunt un grup de voluntari care au tradus pana acum 31 de carti majoritatea despre viata in autarhie. Se pot descarca gratuit.
Gasiti acolo carti despre solarii, despre permacultura, despre „sobele racheta” despre vermicultura sau despre maceratul de urzica, precum si alte carti interesante.
https://cartidintei.wordpress.com/
Recomand cartea lui John Seymour – Intoarcerea la obarsie (nr. 19) o adevarata enciclopedie a modului de viata in autosuficienta.
Multumesc, de ceva vreme sunt si eu interesat… mai greu cu practica!
Grozav articol si fain expuse slovele si gandirea. Multumesc din adanc de suflet si mare recunostinta pentru faptul ca mi-a fost amintit modestul meu aport la truda gradinarului incepator si curios, am insa o mica observatie, si anume ca blogul nu era al meu ci a lui Huni. Eu doar paricipam cu diverse lucruri aflate, descopeite, dezgropate de prin te miri ce cotloane uitate de lume, aplicate in mica mea gradina ca sa nu dau drumul in lume unor prostii si/sau imbunatatite, osor modificate in functie de rezultatele di campul tactic :). Din pacate blogul a fost inchis nu stiu din ce considerente. Spor in toate si astept cu drag si nerabdare alte ganduri si fapte.
Doamna Svetlana, eu va sunt recunoscator!
Pe unde m-am dus in vacante, la pensiuni, am mers cu printuri din materialele Dvs si i-am invatat si pe altii ce m-ati invatat si Dvs pe mine. Puteti fi mandra de munca si timpul pe care le-ati imprastiat cu noi pentru ca sunt gradini intregi prin tara care sunt ingrijite ca acum 100 de ani si toti o fac pentru ca este eficient, curat si la indemana.
Chapeau-bas!