Londra închide 500 de biserici si deschide 432 de noi moschei

Londra închide 500 de biserici. Deschide 432 de noi moschei

Islamizarea Londrei este aproape completă, cu sute de curţi oficiale sharia funcţionând în capitală, şi moschei deschizându-se acolo unde bine cunoscute biserici creştine au stat pentru multe sute de ani.

“Londra este mai islamică decât multe ţări musulmane luate la un loc”, potrivit Maulana Syed Raza RIZVI, unul dintre predicatorii islamici care conduc acum “Londonistan”, aşa cum a botezat jurnalista Melanie PHILIPS capitala britanică. Nu, RIZVI nu este un extremist de aripă dreaptă.

Laureatul Nobel pentru literatură, Wole SOYINKA, a fost mai puţin generos. El a denumit Regatul Britanic “o groapă de gunoi pentru islamişti”.

“Teroriştii nu pot suporta multiculturalismul londonez”, a afirmat primarul londonez Sadiq KHAN după atacul terorist mortal din Westminster de anul trecut. Şi reciproca este valabilă: multiculturaliştii britanici hrănesc fundamentalismul islamic.

Peste toate acestea, Londonistan, cu cele 423 de noi moschei, se edifică pe ruinele triste ale creştinismului englezesc. Multiple biserici creştine emblematice din Londra au fost convertite în moschei.

Institutul Gatestone raportează: Biserica Unită HYATT a fost cumpărată de către comunitatea egipteană spre a fi convertită în moschee. Biserica Sfântului Petru a fost transformată în moscheea Madina. Moscheea Brick Lane a fost construită pe o fostă biserică metodistă. Nu doar clădirile sunt convertite, ci şi oamenii. Numărul convertiţilor la islam s-a dublat; adesea aceştia îmbrăţişează islamismul radical, precum Khalid MASOOD, teroristul care a lovit Westminster.

Daily Mail a publicat fotografii cu o biserică şi o moschee aflate la câţiva metri una de cealaltă în inima Londrei. La biserica San Giorgio, proiectată să deservească 1.230 de credincioşi, s-au adunat doar 12 persoane pentru a serba mesa. La biserica Sfânta Maria, au fost 20.

Moscheea Bruno Street Estate din apropiere are o problemă diferită: supra-aglomerarea. Este mică şi poate găzdui doar 100 de oameni. Vinerea, credincioşii trebuie să se reverse pe stradă pentru a se ruga. Dacă e să ţinem seama de tendinţa actuală, în Anglia creştinismul devine o relicvă, în vreme ce islamismul va fi religia viitorului.

În Birmingham, al doilea oraş britanic ca mărime, unde locuiesc şi-şi orchestrează atacurile mulţi jihadişti, o minaretă islamică domină cerul. Există petiţii pentru a se permite moscheilor britanice să cheme la rugăciune de trei ori pe zi credincioşii islamici folosind boxe.

Până în 2020, se estimează că numărul musulmanilor care merg la rugăciune va ajunge la cel puţin 638.000, în vreme ce numărul creştinilor ce participă la mesa săptămânală va scădea la 679.000. “Noul peisaj cultural al oraşelor englezeşti a sosit; peisajul creştin omogenizat al religiei de stat se află în retragere”, a declarat Ceri PEACHOF – Universitatea Oxford. În timp ce aproape jumătate dintre musulmanii britanici au mai puţin de 25 de ani, un sfert dintre creştini au peste 65. “În peste 20 de ani vor fi mai mulţi musulmani activi decât mergători la biserică”, a afirmat Keith PORTEOUS WOOD, director al Societăţii Naţionale Seculare.

Începând cu 2001, 500 de biserici londoneze de toate denominaţiunile au fost transformate în case private. În acelaşi interval, moscheile britanice au proliferat. Între 2012 şi 2014, proporţia britanicilor care se identifică drept anglicani a scăzut de la 21% la 17%, o scădere de 1,7 milioane de persoane, în timp ce, potrivit unui studiu realizat de către respectatul Institut de Cercetare Socială NatCen, numărul musulmanilor a crescut cu aproape un milion. Numărul celor care frecventează bisericile scade cu o asemenea rată încât, într-o generaţie, numărul acestora va fi de trei ori mai mic decât al musulmanilor care merg regulat Vinerea la moschee.

Demografic, Marea Britanie a dobândit o înfăţişare islamică în creştere, în locuri precum Birmingham, Bradford, Derby, Dewsbury, Leeds, Leicester, Liverpool, Luton, Manchester, Sheffield, Waltham Forest şi Tower Hamlets. În 2015, o analiză a celui mai comun prenume din Anglia a relevat că acesta este Mohammed, inclusiv variaţii de scriere precum Muhammad şi Mohammad.

Cele mai importante oraşe au populaţie islamică uriaşă: Manchester (15.8%), Birmingham (21.8%) şi Bradford (24.7%). În Birmingham, poliţia tocmai a destructurat o celulă teroristă; există de asemenea o probabilitate mai mare ca un copil să se nască într-o familie musulmană decât într-una creştină. În Bradford şi Leicester, jumătate dintre copii sunt musulmani. Musulmanii nu trebuie să devină majoritari în UK; trebuie doar să islamizeze treptat cele mai importante oraşe. Schimbarea are deja loc. “Londonistan” nu reprezintă un coşmar de majoritate musulmană; este un hibrid cultural, demografic şi religios în care creştinismul declină şi islamul avansează.

Potrivit lui Innes BOWEN, care scrie în The Spectator, doar două dintre cele 1.700 de moschei din Marea Britanie astăzi urmează interpretarea modernistă a islamului, comparativ cu 56% în Statele Unite. Wahhabis controlează şase procente dintre moscheile din Londra, în timp ce fundamentaliştii Deobandi controlează până la 45%. Potrivit unei anchete a Centrului de Cunoştinţe, o treime din musulmanii britanici nu se simt “parte a culturii britanice”.

Curţi Sharia în Londra

Londra este de asemenea împânzită cu curţi sharia. Oficial sunt 100. Apariţia acestui sistem judiciar paralel a fost făcută posibilă mulţumită Actului Britanic de Arbitraj şi sistemului de Rezoluţie a Disputei Alternative. Aceste noi curţi sunt fundamentate pe respingerea inviolabilităţii drepturilor omului: valorile libertăţii şi egalităţii care reprezintă baza dreptului comun englezesc.

Personalităţi britanice continuă să deschidă uşa pentru a introduce sharia. Unul dintre judecătorii lider ai Marii Britanii, sir James MUNBY, a declarat că creştinismul nu mai influenţează curţile de judecată şi că acestea trebuie să fie multiculturale – ceea ce înseamnă mai islamice. Rowan WILLIAMS, fostul arhiepiscop de Canterbury şi preşedintele de tribunal lordul PHILIPS au sugerat de asemenea că legislaţia britanică ar trebui să “încorporeze” elemente de lege sharia. Aşezământul cultural britanic capitulează rapid în faţa fundamentaliştilor islamici acceptându-le solicitările.

Universităţile britanice avansează de asemenea legea islamică. Principiile directoare oficiale ale universităţii, “Vorbitori externi în instituţii de învăţământ superior”, publicate de Universităţi UK, asigură că “grupuri religioase ortodoxe” pot separa bărbaţi de femei în timpul evenimentelor. La Universitatea Regina Maria din Londra, femeile au fost nevoite să folosească o intrare separată şi au fost forţate să stea într-o cameră fără a avea posibilitatea de a pune întrebări sau să-şi ridice mâinile – precum în Riad sau Teheran. Societatea islamică de la Şcoala Economică Britanică a ţinut o gală la care bărbaţii şi femeile au fost separaţi de un panou de 7 metri.

După atacul asupra magazinului satiric francez Charlie HEBDO, capul MI6, sir John SAWERS, a recomandat auto-cenzură şi “o anumită cumpătare” în discutarea islamului. Ambasadorul britanic în Arabia Saudită, Simon COLLIS, s-a convertit la Islam şi a efectuat pelerinajul la Mecca. Acum îşi spune Hagialâcul COLLIS.

Ce urmează?