AVIZ NEGATIV pentru revocarea șefei DNA din partea CSM. Decizia îi aparține lui Iohannis

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ privind revocarea din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, potrivit corespundentului Știrilor Pro TV.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în şedinţa de marţi, să dea aviz negativ propunerii formulate de ministrul Justiţiei privind revocarea Laurei Codruta Kovesi din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Anunţul a fost făcut de vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, după şedinţă secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, la care au participat atât Laura Codruta Kovesi, cât şi Tudorel Toader.

Membrii CSM i-au permis ministrului Tudorel Toader să voteze, acesta fiind singurul care a ridicat mâna pentru revocarea din funcție a șefei DNA, relatează corespondentul Știrilor Pro TV, Ovidiu Oanță.

Avizul CSM este consultativ, decizia finală urmând să fie luată de preşedintele Klaus Iohannis.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a discutat, în şedinţa de marţi, propunerea ministrului Justiţiei privind revocarea din funcţie a procurorului-sef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

După ce Tudorel Toader a citit, la începutul şedinţei, raportul prin care cere revocarea şefei DNA şi cele 20 de puncte prin care motivează această solicitare, Laura Codruta Kovesi a răspuns celor 20 de puncte.

“Aceste motive din raport sunt nereale, nedovedite, netemeinice, simple susţineri care nu se confirma cu nimic. Pentru unele afirmaţii, extrem de grave, nu există niciun fel de probe”, a afirmat procurorul şef al DNA.

DESFĂȘURAREA EVENIMENTELOR:

Ședința a fost transmisă LIVE pe www.stirileprotv.ro și pe pagina de Facebook a Știrilor ProTV.

Şedinţa a fost condusă de vicepreşedintele CSM Codruţ Olaru.

Ministrul Justiției a declarat în timpul ședinței – despre care a spus că nu a știut că va fi publică – că rezultatul este unul previzibil.

”Dincolo de ce veți decide astăzi, nu vreau să fiu rău, dar rezultatul e previzibil. Nu știam că se transmite, dar e bine. Repet, pentru mine decizia e previzibilă. Trebuie să luăm măsuri să facem ceva. Nu poți să spui că am uitat de Microsoft. Cum să spui așa ceva? Eu mi-am făcut datoria ca ministru” – a spus Tudorel Toader.

Procurorul general al României Augustin Lazăr i-a atras atenția lui Tudorel Toader că ministrul Justiţiei nu poate să facă o cerere de revocare a procurorului şef al DNA fără să nu ţină cont, mai întâi, de procedurile prevăzute în regulamentul CSM.

În replică, Toader a declarat că o lege este mai presus de un regulament, chiar dacă este al CSM-ului, iar legea îi dă dreptul să formuleze cererea de revocare a șefului DNA.

La rândul său, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că motivele invocate de ministrul Justiţiei în propunerea de revocare a sa din funcţie sunt “nereale, nedovedite în niciun fel, netemeinice şi unele dintre ele sunt simple susţineri care nu se confirmă cu nimic din realitate”.

De asemenea, șefa DNA a precizat că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a invocat, în susţinerea cererii de revocare a sa din funcţie, elemente conţinute în forma iniţială a unui raport întocmit de Inspecţia Judiciară, din care doar o parte dintre concluzii au fost însuşite de Consiliul Superior al Magistraturii.

Avizul pe care îl va da CSM este unul consultativ, iar decizia de revocare a procurorului şef al DNA trebuie luată de președintele României.

Cronologia evenimentelor – LIVE TEXT

ora 16.30 Codruța Kovesi:

– Nu sunt aici să vă conving pe dvs., domnule ministru. Dacă ați fi dorit acest lucru am fi avut o discuție prealabilă.

– Procurorii nu au investigat oportunitatea emiterii unui act normativ, ci o posibilă faptă de corupție. La fel și în cazul Belina.

– Raportul de bilanț, legea prevede că datele se prezintă public până în ultima zi din luna februarie. Raportul a fost finalizat ieri, iar azi am semnat pentru invitațiile la bilanț, iar procurul general urmează să vă transmită acest raport.

– Raportul (privind bilanțul DNA, n.red.) v-a fost trimis astăzi, urmează să-l primiți.

ora 16.25 Ministrul Tudorel Toader, drept la replică pentru Codruța Kovesi:

– Punctul dvs. de vedere poate fi convingător în fața celor care nu se pricep.

– Sigur că e greu de explicat cuiva statistica raportului dintre trimiși în judecată și achitați, stând în spatele unei hotărâri a CSM-ului.

– Baza trimiși în judecată n-are nicio legătură cu acel coeficient, numărul de achitați.

– Sper cu convingere că adevărul va ieși la suprafață. Societatea are nevoie să cunoască adevărul, ca să știe ce măsuri să ia.

– Cu privire la decizia 68, spuneați că nu aveți de unde să anticipați ce va spune CCR. Perfect adevărat. Dar nu puteți să spuneți că un procuror nu putea să ancheteze oportunitatea emiterii unei ordonanțe de urgență.

– Cu privire la neprezentarea la comisie, Curtea spune că n-ați răsuns complet la toate întrebările. N-ați anticipat nici cazul acela cu cazul Benina. Prin decizia 68 tocmai vi s-a spus. Procurorul nu poate împrejura circumstanțele legalității unui act administrativ.

– Decizia CSM-ului se poate referi la oameni și nu la legi, decizia CCR se referă la legi. 

– Pe mine nu m-a convins nimic din contraargumentele dvs. Nu e posibil să fim să fim diametral opuși. 

– Spuneați că aveți deschidere la dialog. Mâine aveți bilanțul și trebuia să-mi trimiteți raportul, dar nu l-ați trimis. Mi-ați trimis și o invitație și vă mulțumesc, dar nu voi veni acolo doar ca să mă uit.

ora 15.15 Laura Codruța Kovesi își prezintă punctul de vedere și răspunde la toate acuzațiile din raportul lui Tudorel Toader:

– Aceste motive invocate sunt nereale, nedovedite în niciun fel, netemeinice şi unele dintre ele sunt simple susţineri care nu se confirmă cu nimic din realitate. Pentru unele dintre afirmaţii, care sunt extrem de grave din punctul meu de vedere, nu există niciun fel de probă, sens în care acest punct de vedere, pe care îl voi prezenta, l-am întocmit şi în scris (…). Eu am depus şi am pregătit un material privind activitatea de management desfăşurată în perioada 2016 – semestrul I 2017, material care a fost predat Inspecţiei Judiciare şi la care, sunt convinsă, ministrul Justiţiei a avut acces, însă nu am găsit niciuna din susţinerile mele în argumentele pe care dumnealui le-a prezentat.

– De la preluarea mandatului de procuror-șef, din punct de vedere statistic DNA a înregistrat cele mai bune rezultate de la înființarea instituției.

– La punctul 1, vizează un comportament privind încălcarea Constituției. Într-un an au fost 50 de decizii de neconstituționalitate. Este pe site-ul Curții Constituționale. Nu a existat niciodată o cerere de sancționare sau de schimbare din funcție a celor care au condus acele instituții.

– Prin raportul scris, ministrul Justiției aplică retroactiv efectele Curții Constituționale. Practic reproșează că nu a anticipat astfel de decizii.

– Nu se pot aplica retroactiv efectele unei decizii a Curții Constituționale. O să sancționăm toți procurorii pentru că nu au prevăzut că va urma o decizie a Curții Constituționale?

– Faptul că domnul ministru a trebuit să dea explicații la anumite întâlniri cu oficiali europeni, nu văd nicio legătură.

– Nu există nicio condamnare la CEDO în dosare instrumentate de DNA, după 2013, deci nu mi se poate imputa acest lucru.

– Nu se falsifică probe în DNA și nu există probe că s-ar fi falsificat.

– Cazul Microsoft. Toate dosarele care sunt mai vechi de un an sunt supuse unui dublu control. Nu procurorul-șef al DNA este cel care trebuie să calculeze termenul de prescripție, ci procurorul de caz. 

– Ați ridicat problema că ar fi prejudicii de sute de milioane de euro care nu ar fi fost recuperate. Vă contrazic cu probe.

– DNA a fost sesizat în acest caz la 9 ani de încheierea contractului. 

– Anul trecut au fost 34 de situații în care au fost sesizări după încheierea termenului de prescripție.

– Ultimul punct, lipsa de reacție în privința conduitei unor procurori, se invocă niște evenimente recente. Precizez și acum că aștept rezultatul Inspecției Judiciare.

– Apreciez că solicitarea este nîntemeiată și neavenită.

ora 14.55 Procurorul general al României îi pune întrebări ministrului Justiției despre competențele sale privind evaluarea managementului defectuos al procurorului-șef al DNA.

“Poate ministrul Justiţiei, respectiv Executivul, să formuleze o cerere de revocare ignorând procedura care este anume prevăzută în regulamentul CSM, garantul independenţei magistraturii, tocmai pentru a evita arbitrariul şi dorinţele politice, imixtiunile care s-ar putea ivi?”, a întrebat Augustin Lazăr.

“Ministrul Justiţiei, spune Constituţia (…), exercită autoritatea asupra procurorilor (…) nu privind soluţiile, că nu e treaba lui, dar privind activitatea de urmărire penală. Legea (…) stabileşte că ministrul Justiţiei poate cere revocarea procurorului şef în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale (…). Prin urmare, avem un cadru constituţional care îţi conferă autoritatea, ai un cadru legal care îţi conferă competenţa. (…) Regulamentul nu poate să nu respecte prevederea din lege”, a răspuns Tudorel Toader.

Procurorul general a insistat asupra prevederilor din regulamentul CSM, precizând că acesta stabileşte pas cu pas cum trebuie să fie verificată posibila activitate defectuoasă a procurorului şef, dându-i ocazia să se apere şi să conteste o eventuală hotărâre defavorabilă, ministrul Justiţiei replicând că o lege are prioritate în faţa unui regulament.

Augustin Lazăr afirmă că există în regulamentul CSM prevederi clare despre această situație – în care sunt referințe inclusiv despre posibilitatea ca șeful DNA să răspundă la eventuale acuzații, să se apere – însă Tudorel Toader susține că legea prevalează regulamentului CSM.

ora 14.00 Ministrul Justiției, Tudorel Toader, deschide ședința CSM prin prezentarea unor puncte negative la adresa managementului Direcției Naționale Anticorupție.

– ”Ca ministru al Justiţiei, raportul cu cele 20 de puncte, împreună cu dezbaterea de astăzi, sper să constituie un moment în care să prezentăm lucrurile aşa cum sunt, cu bune şi cu rele, să nu prezentăm activitatea DNA doar într-o manieră festivistă. E adevărat că raportul l-am postat pe pagina ministerului Justiţiei. Numărul celor care au accesat pagina imediat după finalizarea acelei prezentări a raportului a dus la blocarea paginii de internet a ministerului. Dovadă şi faptul că până în prezent au fost ceva mai mult de 42.000 de descărcări ale raportului de pe pagina ministerului, adică un număr foarte mare care a dus la blocarea site-ului imediat după prezentarea raportului”.

– Tudorel Toader a subliniat faptul că până acum, sub conducerea Codruței Kovesi, au existat 3 conflicte juridice de natura constituțională, provocate de DNA.

– Ministrul justiției afirmă că este primul control la DNA din ultimii 10 ani.

– Tudorel Toader: Inspecția Judiciara a prezentat câteva indicii de săvârșire a unor abateri disciplinare.

– ”Prioritizarea soluționării dosarelor cu impact mediatic. Nu cred că putem fi de acord să se facă afirmații de natură să aducă atingere prestigiului justiției, identificate prin înregistrării audio. Unii spun că au fost efectuate aceste înregistrări, alții că nu este o expertiză.”

– Am o statistică ce spune că rata anchetărilor la DNA este de peste 5 ori mai mare decât rata la nivel național. Ce facem cu românii care au fost condamnați pe baza unei legi, abuzul în serviciu, profund neconstituțională. 

– Eu am epuizat cele 20 de puncte, dar cu siguranță sunt și alte motive, pe care nu le-am scris.

– A venit la mine în audiență cineva care mi-a spus următorul lucru. Mă rog de ei, nu fac nimic de 2 ani jumate, trei, stau acolo suspendat. Asta este justiție? Eram în Japonia, vorbeam cu președintele Curții Supreme, am întrebat în cât timp rezolvați o cază, a zis că în aproximativ 3 luni, depinde de cauză.

– Dincolo de ce veți decide astăzi, nu vreau să fiu rău, dar rezultatul e previzibil. Nu știam că se transmite, dar e bine. Repet, pentru mine decizia e previzibilă.

– Trebuie să luăm măsuri să facem ceva. Nu poți să spui că am uitat de Microsoft. Cum să spui așa ceva?

– Eu mi-am făcut datoria ca ministru. Eu nu neg lucrurile bune care s-au făcut, dar alea bune nu le justifică pe cele rele.

– Prin urmare, datoria mea este să fiu un ministru al Justiției nu doar procurori, ci pentru români. Datoria mea este să scot la suprafață aceste lucruri.

Cele 20 de puncte din raportul ministrului Justiției la care a răspuns Laura Codruța Kovesi, potrivit Hotnews:

Punctul 1: Vizează un comportament reprezentând o încălcare sistematică a Constituției. Acest lucru ne dovedește lipsa de previzibilitate a legislației și există uneori interpretări diferite, iar dacă aceste lucruri nu ar exista, nu ar exista nici Curtea Constituțională. Min. Justiției reproșează unui magistrat că nu a prevăzut că va urma o decizie a CCR, ni se reproșează că nu am știut dinainte că CCR va declara un conflict de natură constituțională.

Punctul 2: Am respectat atât dispozițiile legale, atât deciziile anterioare ale CCR, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Punctul 3: Mi se reproșează că nu am dat curs invitațiilor de a mă prezenta în față unei comisii speciale de anchetă. Aș vrea să va spun că am răspuns în scris la toate solicitările care mi-au fost adresate de această comisie specială. Nu se pot aplică retroactiv deciziile CCR și nu se poate reproșa unui magistrat că nu a prevăzut că va urma o decizie a CCR.

Punctul 4: Este o decizie a CCR care a constatat că nu există un conflict de natură constituțională între DNA și Guvernul României.

Punctul 5: Min. Justiției a considerat că se impune revocarea din funcție deoarece într-un comunicat al DNA s-au făcut referiri la aspecte de oportunitate (comunicat 22 sept. 2017). O descriere a situației într-un comunicat nu poate constitui o situație de încălcare a competențelor de către conducătorul instituției. Acest comunicat nu a fost retras niciodată, este pe site-ul instituției, este o susținere neadevărată.

Punctul 7: Se invocă un aviz al Comisiei de la Veneția care vizează acțiunile Guvernului României, nu DNA. Mențiunile din aviz nu au nicio legătură cu activitatea DNA.

Punctul 8: Sunt indicii că am obstrucționat activitatea, comportament autoritar, discreționar. Motivele și argumentele se bazează pe forma raportului emis de Inspecția Judiciară în septembrie. Acel raport nu a fost avizat de CSM, secția de procurori, în formă respectivă. Forma aceea a fost modificată, doar o parte din acele concluzii au fost păstrate. Acest act nu are nicio valoare juridică, nefiind aprobat de Secția de procurori a CSM. În ceea ce privește comportamentul autoritar, discreționar, apreciez că este o apreciere subiectivă a ministrului Justiției.

Punctul 9: Se propune revocarea pentru implicarea în anchetele altor procurori – din nou nu se susține cu nimic. Această apreciere se face pe baza unor declarații luate din spațiul public, și anume că mi-am asumat un anumit dosar. Am spus că mi-am asumat acel dosar în virtutea funcției de procuror șef, și anume că verific legalitatea soluțiilor emise în dosare. Și acest motiv este nedovedit și netemeinic.

Punctul 10: Prioritizarea soluțiilor cu impact mediatic. La o simplă lecturare a documentului Inspecției Judiciare se poate constatată că nu am folosit niciodată cuvântul “decapat”. De asemenea, nu am prioritizat dosarele în funcție de numele unor persoane. Din expertiza tehnică rezultă foarte clar că înregistrările apărute în spațiul public nu sunt originale, nu sunt autentice. Ministrul Justiției a eliminat concluziile unei probe tehnice. Primul criteriu este vechimea dosarelor, dată la care ele se înregistrează. La dosarele mai vechi de un an există și un ordin al procurorului general, care verifică dosarele mai vechi de un an, de doi sau chiar de 5 ani.

Punctul 11: S-a invocat că am contestat autoritatea CCR. Niciodată nu am contestat autoritatea CCR, nu am contestat și nu am emis nicio părere laudativă față de deciziile CCR. Am prezentat date statistice și tipologii identificate în dosarele de abuz în serviciu. Nu am criticat decizia CCR, ci am prezentat efectele. Faptul că în cadrul unor dezbateri profesionale mi-am exprimat punctul de vedere nu cred că poate constitui un motiv de revocare. Însuși ministrul Justiției a demarat o dezbatere publică privind redefinirea abuzului în serviciu.

Punctul 12: În toate interviurile am respectat codul deontologic și am spus că aplicăm legea. Dacă ar fi așa, ar trebui să desființăm toate revistele de drept, în care avocațîi și magistrații își exprimă opiniile privind modificări legislative.

Punctul 13: Faptul că, în urma deliberărilor, CCR a stabilit că înființarea secției speciale de anchetare a magistraților este constituțională, nu înseamnă că ea este și utilă, nu înseamnă că este obligatoriu că dispozițiile să se aplice în această formă. “Am făcut afirmații de o gravitate fără precedent, care au afectat imaginea țării.” S-a dovedit că există o legătură între afirmațiile mele și declarațiile unor oficiali? CMS a dat aviz negativ și a criticat modificările legilor justiției. Nu înseamnă că oficiali europeni s-au exprimat pentru că procurorul șef al DNA a criticat aceste dispoziții.

Am să susțin în continuare că inculpați condamnați atacă justiția, ii vedem zilnic în studiouri de televiziune, dând lecții de moralitate. Prin ceea ce a făcut DNA în ultimii ani s-a dovedit că lupta cu corupția este eficientă. Acest lucru a îmbunătățit imaginea României, nicidecum nu a afectat-o.

Punctul 14: Faptul că am criticat un proiect de lege al ministrului Justiției nu cred că reprezintă motiv de revocare. Dacă România a înregistrat rezultate bune împotriva corupției, le-a realizat și pentru că procurorii au fost independenți în activitate.

Punctul 15: Investigarea unor persoane care dețin funcții înalte în stat nu este o dorința a procurorilor DNA, este o competență prevăzută de lege. Ia să vedem câte condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt în dosare instrumentate de DNA: Niciuna, de când mă aflu la conducerea DNA. În perioada 2001-2012 au fost 12.

Punctul 16: Creșterea numărului de achitari și sporirea cheltuielilor. În 2016, 116 persoane au fost achitate, dintre care 15 în urmă deciziei privind abuzul în serviciu. În 2016 nu a crescut numărul achitarilor, ci a scăzut față de anul anterior. Nu toate soluțiile în care s-au pronunțat achitari sunt imputabile procurorilor DNA. Cu privire la ponderea achitarilor, din nou, este o susținere nereală în raportul MJ. A se face o asemenea afirmație, de o gravitate atât de mare… Am respectat în totalitate decizia CSM privind raportările, care este obligatorie.

Cu privire la alocările bugetare: Compararea bugetelor unor structuri de Parchet diferite nu este oportună, în primul rând că în structura DNA avem și polițiști. Peste 80% din bugetele structurilor de Parchet vizează cheltuieli de personal. În 2016 DNA a avut un buget de 27 de milioane de euro, 84% a însemnat plata salariilor, cheltuieli de personal. 2,7 milioane au fost cheltuieli cu anchetele. 667 milioane euro – măsuri asigurătorii impuse de DNA. 226 de milioane euro a adus DNA la bugetul de stat în urmă unor decizii definitive ale instanței.

Punctul 17: Lipsa de implicare a procurorului șef în sancționarea unor comportamente: În cursul anului trecut am solicitat plecarea a doi procurori din DNA. Atunci când au fost situații de procurori care au încălcat Codul deontologic, am intervenit imediat.

Punctul 18: O acuzație gravă: falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice. Nu se falsifică probe în DNA și nu există dovezi că s-ar fi falsificat.

Punctul 19: Tergiversarea soluționării dosarelor cu consecință prescrierii. Toate dosarele mai vechi de un an sunt supuse unui dublu control, inclusiv al procurorului general. Un control vizează ritmicitatea cu care se lucrează la dosar: dacă nu se lucrează 30 de zile, dosarul se poate da altui procuror.

Nu procurorul șef al DNA este cel care calculează termenul de prescripție, termenul de prescripție se calculează de către procurorul de caz. În dosarul Microsoft, DNA a fost sesizată la 9 ani de la încheierea contractului. Prejudiciul estimat a se fi produs – ICCJ a dispus confiscarea unor sume de bani.

Punctul 20: Lipsa de reacție în verificarea activității profesionale și conduitei unor procurori. Am trimis informări scrise în care am arătat măsurile interne dispuse, am precizat și precizez și acum că așteptăm concluziile Inspecției Judiciare. Apreciez că propunerea este neîntemeiată și nedovedită.

În opinia ministrului Justiției, DNA nu se identifică cu procurorul-şef al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, ″ale cărei acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin excesul de autoritate, comportamentul discreţionar, sfidarea autorităţii Parlamentului, a rolului şi competenţelor Guvernului, contestarea deciziilor Curţii Constituţionale şi autorităţii acesteia″⁣.

Vineri, Ministerul Justiţiei a publicat pe pagina de internet raportul privind activitatea managerială de la DNA. Pe lângă raport, MJ a publicat şi 11 anexe care conţin rapoarte ale Inspecţiei Judiciare, decizii ale Curţii Constituţionale, un aviz şi un raport al Comisiei de la Veneţia, comunicate de la IJ, un raport de activitate pe anul 2006 al Ministerului Public şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit legii, ministrul Justiţiei poate cere revocarea din funcţie a procurorului-şef al DNA, Secţia pentru procurori a CSM dă un aviz consultativ, iar decizia o ia şeful statului.