Un caz ca atâtea altele în care cetățenii români sunt tratați ca nişte apatrizi. Un caz în care în secolul XXI nevolnicul stat de origine nu este în stare să-şi apere cetățenii, nu numai în străinătate, dar nici chiar pe cei aflați pe propriul său teritoriu. Un caz în care administrația românească se spală pe mâini, ca şi în alte dăţi, de nişte suflete de români. Mai ales de copiii răpiți de instituțiile altor state de lângă proprii părinți (români plecați pentru un trai mai bun prin țările Europei).

La fel se întâmplă şi cu ALEXANDARA POPA, prunca care la numai o lună de viață a fost răpită, la Paris, de la sânul mamei de angajați abrutizați ai unor instituții create, chipurile să apere copiii, în nici un caz să-i răpească.

Trei aspecte de o mare graviate:

– copila este nebotezată şi a fost lipsită de hrănirea la sân cu laptele matern; 

– mama (IULIA) a fost supusă unui cumplit şoc emoțional şi a fost privată de posibilitatea de a-şi alăpta copilul (din iunie 2016, timp de un an şi câteva luni, cât a avut lapte);

– în cele din urmă fetița a fost dată în plasament unei musulmance divorțate, care mai are încă trei copii.

Iată povestea relatată de bunica fetiței, doamna Tania (un text scris probabil în 2017):

Va relatez marea tragedie a familiei mele :

Nepotica mea Alexandra POPA este sechestrata de statul francez ( “plasament provizoriu “) de pe data de 24 iunie 2016 ( avea o luna , e nascuta pe 24 mai 2016) ) 

O echipa de 15 persoane (cativa politisti si asistente sociale de la ASE Sartrouville, Franta) au patruns pe fereastra apartamentului meu, in lipsa mea si fara a prezenta nici o hartie justificativa, au impins o pe fata mea Iuliana POPA in bucatarie, i-au smuls copilasul de la san, i-au scotocit prin geanta sa ia actele copilului, i-au luat mobilul sa nu ma poata suna, au plecat si cu bebelusa de o luna si cu toate lucrurile ei ( o parte din lucrurile mele ). 

Nu am stiut nimic despre fetita cateva zile, am gasit-o pe sefa de la ASE ( un fel de protectia copilului )  Sartrouville care mi-a spus ca ar fi fost un denunt la procuror ( OPP) dar nu mi-a prezentat acea hartie, ceea ce e un abuz.

OPP ul spunea ca de la maternitate cineva ar fi sunat sa spuna ca fiica mea Iuliana, mama bebelusei ar fi facut depresie “baby blue” si ca protectia copilui voia sa stie daca copilul e bine.

Medicul care a urmarit-o pe fiica mea in timpul sarcinii, care a asistat-o la nastere si o luna dupa sarcina, Dr Fauck, a spus clar ca el a lasat-o pe fiica mea sa iasa din maternitate pentru ca era bine si ne-a dat si atestatia din fisierul atasat ( el a fost foarte indignat ca asistentele sociale nu l-au sunat pe el, ca autoritate medicala, inainte sa intre cu forta sa ia copilul . )

La audienta din 13 iulie 2016 judecatorul a recunoscut ca Alexandra, bebelusa, era bine ingrijita in momentul in care a fost luata cu forta dar ca li se pare ca Iuliana, mama fetitei, se prezinta nervoasa si revendicativa si ca ii acuza de discriminare, deci nu pot sa-i dea copilul inapoi pentru ca cica e mult prea nervoasa.

Au urmat vizite mediatizate cu fiica mea si fetita ei, in care asistentele sociale au facut totul ca sa o destabilizeze pe fiica mea, o insultau in timp ce era cu copilul la san, i-au interzis sa alapteze , etc.

In momentul in care fiica mea a facut apel la decizia judecatoreasca, i s-au intrerupt vizitele la fetita  in mod abuziv fara sa i se dea hotararea judecatoreasca. Imediat, fara vreun motiv valabil.

Vazand ca fiica mea este in soc emotional si nu are sanse sa recupereze copilul imediat, in ianuarie 2017 am cerut prin avocata mea sa-mi dea mie copilul in custodie, eu fiind cel mai apropiat membru de familie al Alexandrei.

Am prezentat la dosar toate documentele, contract de munca, fise de salariu, impozite, am o functie buna, am o locuinta buna, lucrez si sunt in perfecta stare de sanatate.

Mi s-au aprobat numai vizite “mediatizate” o ora la doua saptamani, urmand ca poate imi vor da vizite libere ( adica sa o iau cateva ore pe luna la domiciliul meu).

Cum fiica mea a facut apel si la ultima decizie judecatoreasca, dupa ce am facut 7 vizite cu nepotica mea care s au petrecut foarte bine, acum cele de la protectia copilului incearca sa ma scoata si pe mine din circuit : la ultima vizita nu am putut vedea fetita pentru ca chipurile o streseaza locul respectiv, nu au spus inca nimic de mine.

Cele de la protectia copului au abuzat de hotararea judecatoreasca care imi dadea dreptul la vizite « mediatizate » si m-au obligat sa fac vizite in prezenta la doua psiholoage adica “terapeutice” , in timp ce sunt cu copilul in brate ma intreba de toate decesele din familie si daca mi am facut doliul, pe mine care lucrez si sunt o femeie de un mare echilibru.

Pe scurt incearca sa ma elimine si pe mine ca sa nu iau copilul sa creasca in familie. Nu pot sa ma faca nebuna dar pot inventa ca nu mi-am facut doliul sau alte tampenii.

Va rog sa ma ajutati , cum credeti ca ar fi mai bine sa actionez ? Ma gandeam daca ati putea semnala cazul la Ambasadorul Frantei la Bucuresti  si sa-i precizati ca Alexandra copila sechestrata, are familie, ma are pe mine care am o situatie foarte buna, sunt sanatoasa si am posibilitatea sa-i angajez bona sau sa o dau la cresa , in rest ma ocup eu.

Mama ei Iuliana este de asemenea sanatoasa, nu are nici o problema psihica ci numai probleme de tiroida care sunt tratate. Problema este ca in fata autoritatilor nu poate sa-si ascunda revolta pentru ce i s-a facut si nu se prezinta calma. A dovedit prin acte si prin fapte ca a ingrijit bine copilul.

1. Au fost doua audiente la tribunalul pentru copii din Versailles ( una pe 12 iulie 2016 si alta pe 3 ianuarie 2017) avand consecinta prelungirea plasamentului provizoriu.

A mai fost o contestatie la curtea de Apel din Versailles pe 14 octombrie 2016, judecatoarea a recunoscut ca bebelusa Alexandra a fost bine ingrijita de mama ei Iuliana in momentul in care a fost luata, si ca fiica mea s-a preocupat de Alexandra cu multa dragoste si dupa plasamentul provizoriu.

Apelul a fost respins pentru ca fiica mea nu a prezentat atestatie ca merge la psihiatru, a prezentat numai atestatie de la endocrinolog  cum ca era in hipertiroidie dupa ce a nascut.

2. Procesul in curs este in faza de contestatie a doua oara la curtea de Apel Versailles, audienta este pe 23 iunie 2017. Din pacate fiica mea nu intelege ca trebuie sa mearga la expert, si-a pierdut increderea in sistem si ii e frica sa nu i se inventeze lucruri in plus fata de socul post traumatic smulgerii copilului de la san. Apelul l-a facut ea, eu incerc sa obtin deocamdata vizite libere prin avocata mea urmand sa cerem la urmatoarea audienta din ianuarie 2018 sa mi dea mie garda copilului.

3. Am cerut anul trecut sprijinul consulatului pentru ca fetita Alexandra era plina de eczeme pe ceafa si era crescuta de o asistenta frantuzoaica care avea peste 70 de ani. Consulatul a trimis cateva scrisori recomandate si la judecatorul de la tribunalul de copii si la ASE Sartrouville (care negau problema in ciuda fotografiilor). Nu li s-a raspuns nimic dar in schimb cele de la ASE Sartrouville au schimbat asistenta maternala cu o tanara araboaica si au spus ca cea in varsta a iesit la pensie in decembrie 2016 ( avea de mult varsta de pensionare)

4. Referitor la cererea mea de a lua garda provizorie , mie mi s a raspuns ca se va face o acheta printr-o asociatie SJIE ( “neutra”, dupa ei, dar nu prea am incredere) ca sa evalueze relatia mea cu fetita Alexandra , locul unde locuiesc, relatia cu fiica mea ( desi nu vom locui impreuna).

Dna  Pucheu de la SJIE mi a spus la telefon ca imi va face raport bun ( acolo vizita cu fetita s-a petrecut foarte bine, si a fost multumita si de conditiile in care locuiesc)

Intrebarile “capcana “ au fost ce faceti daca bate fiica dumenavoastra la usa ? De stiut ca fiica mea nu a facut nimic rau copilului din contra s-a ocupat foarte bine si avem atestatii si documente la dosar.

Nu e vorba de maltraitance ci de faptul ca vorbeste mult si acuzator si se enerveaza. – (cine nu s-ar enerva dacă i s-ar răpi propriul copil și ar avea de-a face numai cu personaje sinistre care nu înțeleg că fetița are nevoie de mamă și mama de fetiță? – n. adm).

Ultima vizita cu fetita la ASE si cu cele doua psiholoage pe 24 mai s-a petrecut bine, nu cred ca vor avea tupeul sa-mi inventeze si mie tulburari psihice.

Problema este ca si-a pierdut increderea (Iuliana, mama – n. adm.) in sistem si vrea sa iasa din soc singura, nu stii ce pot sa-i inventeze ca sa-si justifice actiunea “commando “ cand au luat copilul fara nici o hartie.

După cum am subliniat la început fetița, care acum are aproape 2 ani, a fost dată în plasament în casa unei musulmance divorțată şi cu încă trei copii. Fapt cu atât mai grav cu cât fetiţa încă nu este botezată.

Tatăl este cetățean fracez, dar mama, Iuliana, nu a fost căsătorită cu el şi nu stau împreună. Tatăl n-a recunoscut copilul şi numele de familie este cel al bunicii și evident al mamei.

Fetița este cetățean român.

În urma audienței, la tribunal, din 15 decembrie 2017 i-au fost acordate în sfârșit două vizite „mediatizate” pe lună, după ce nu își mai văzuse fetița de 6 luni.

Bunicii Alexandrei i s-a respins cererea de a lua fetița, dar i s-a dat o vizită liberă de două ore pe lună.

S-a făcut cerere de botez și a fost respinsă de către judecătoare.

Se pare ca au primit de la Ambasada României de la Paris ceva promisiuni de ajutor, dar cam știm cum sunt ambasadele românești…

Închipuiți-vă o mamă, la numai o lună de la naştere, să i se smulgă copilul de la sân, în mod brutal de către un grup de polițişti şi de angajați ai unei instituții satanice, apoi purtată prin tribunale şi comisii de evaluare, suspectată că ar avea probleme psihice. Prin ce traumă poate să treacă sărmana femeie!

Cei care vor să o ajute în orice fel, pot să-i scrie pe adresa de facebook:

https://www.facebook.com/julie.dupont.5439

Impresionante sunt fotografiile cu hăinuțe întinse, dar pe care nu are cine să le îmbrace!

Putem scrie Ministerului de Externe, Ambasadei Franței de la Bucureşti, Ambasadei României de la Paris, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni etc. Dar de mare folos vor fi rugăciunile!