Parlamentul de la Chișinău a luat atitudine împotriva Rusiei și a adoptat o declarație în premieră pentru Republica Moldova. Decizia politicienilor de peste Prut survine într-un moment în care Traian Băsescu, dar și mai mulți demnitari de la Chișinău doresc demararea demersurilor privind Unirea României cu Republica Moldova.
Parlamentul de la Chişinău a adoptat joi o declaraţie prin care condamnă atacurile Federaţiei Ruse la adresa “securităţii informaţionale şi amestecul abuziv în activitatea politică din Republica Moldova”, după ce Duma de Stat rusă (camera inferioară) a adoptat la sfârşitul lunii ianuarie o declaraţie cu privire la inadmisibilitatea discriminării mass-media ruse în Republica Moldova, informează Radio Chişinău şi Deschide.md.
Documentul a fost votat de 63 deputaţi ai PD (Partidul Democrat), PLDM (Partidul Liberal Democrat), PL (Partidul Liberal) şi PPEM (Partidul Popular European), în timp ce socialiştii şi comuniştii s-au opus şi au cerut în schimb examinarea a două proiecte privind consolidarea statutului de neutralitate a Republicii Moldova şi condamnarea acţiunilor unioniste. Iniţiativa Partidului Democrat (de guvernământ) de a condamna Rusia în chiar prima şedinţă din această sesiune parlamentară a provocat critici din partea deputaţilor socialişti şi comunişti, care au acuzat guvernarea că încearcă să caute duşmani externi acţionând în interesul României.
”Parlamentul Republicii Moldova îşi declară îngrijorarea faţă de intensificarea atacurilor la adresa securităţii informaţionale a ţării din partea Federaţiei Ruse, lansate prin intermediul unor televiziuni de la Moscova, dar şi a unor instituţii media din Republica Moldova.
Atacurile vizează denigrarea Republicii Moldova, a unor instituţii şi a unor oficiali, dar cel mai grav este că vizează denigrarea cetăţenilor ţării”, menţionează declaraţia adoptată de legislativul moldovean. În document se mai spune că parlamentul de la Chişinău consideră că “declaraţiile denigratoare la adresa republicii şi a cetăţenilor ei, blocajele impuse exportatorilor moldoveni, hărţuirea politică a oficialilor moldoveni, inclusiv a unor reprezentanţi ai parlamentului şi guvernului Republicii Moldova reprezintă o implicare făţişă a Moscovei şi a unor instituţii ruse în politica republicii şi indică o atitudine provocatoare şi neprietenoasă”.
”Toate aceste probleme nu sunt noi, unele durează deja de ani de zile, însă noutatea este modul agresiv şi provocator în care acestea au început să evolueze şi să se intensifice”, remarcă aceeaşi declaraţie.
Declaraţia legislativului moldovean survine după un document al Dumei de Stat care condamnă noua lege a audiovizualului în Republica Moldova, aşa-numita ‘lege antipropagandă’, adoptată la sfârşitul anului trecut, care restricţionează difuzarea canalelor tv ruseşti.
Preşedintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a reacţionat imediat, afirmând că “declaraţia de azi a parlamentului reprezintă cel mai impulsiv mesaj antirusesc lansat la nivel înalt în ultimii 25 de ani”, conform unei postări pe pagina sa de Facebook, care a fost preluată de numeroase mass-media ruse, inclusiv de agenţia oficială TASS. ‘Azi eurounioniştii din parlament au întrecut până şi retorica ostilă a frontiştilor ultranaţionalişti de la începutul anilor 1990.
Aceste provocări sistematice şi intenţionate au drept scop determinarea părţii ruse de a veni cu un răspuns similar în adresa ţării noastre’, scrie el, adăugând: ‘Ştim din istoria recentă că asemenea mesaje radicale întotdeauna au dăunat ţării. Ştim că ele au dăunat şi celor care le-au lansat…’ Dodon califică gestul PD, iniţiatorul acestei declaraţii, drept ‘un suicid politic şi electoral’ .
‘Sper foarte mult că declaraţia lor nechibzuită nu va afecta grav relaţiile cu Rusia. Dar sper că le va afecta grav rezultatele electorale’, potrivit preşedintelui moldovean, care pledează pentru relaţii bune atât cu Moscova, cât şi cu Occidentul.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
