X

Merinde duhovnicești: Predicile părinților Cosmin Tripon și Claudiu Buză la praznicul Întâmpinării Domnului

de null

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Citiți și: INTÂMPINAREA DOMNULUI – 40 de zile de la Nașterea Sa

Reclame

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

9 comentarii

  1. Si noi Sfintiei Voastre. Va asteptam cat mai grabnic cu un cuvant de folos pentru poporul drept credincios. Doamne ajuta!

  2. Domnul Slavei,Domnul Cel Vechi de Zile,sa va rasplateasca jertfa,Sfintite Parinte Cludiu,Sfintite Parinte Cosmin,si sa va invesniceasca cu binecuvantarile Sale alese,toate cele ,pe care Le binevoieste.
    Blagosloviti si iertati!
    Un dar din partea mea,in aceasta mareata zi de sarbatoare a Intampinarii Domnului,in care ati binevestit cuvantul Evangheliei si ati preamarit pe Domnul, invatandu-ne cum trebuie sa-L intampinam in orice clipa a vietii noastre,tinand aprinsa candela iubirii jerfelnice cu nadejde si neclintiti in credinta acum mai mult ca oricand,gata de lupta impotriva pacatelor si a slabiciunii omenesti.

    In data de 5 februarie Ioan Ianolide,misticul si marele Marturisitor al temnitelor comuniste,”un sfânt printre oameni şi un om adevărat pentru Dumnezeu”,pleca catre ceruri ,acum 32 de ani ,sa se intalneasca cu Domnul Atotmilostiv,dupa ce traise 23 de ani in temnitele satanicesti ale regimului comunist.
    ” Măreț om, nefericită glorie, plătită cu atâtea lacrimi și sânge.”(Gheorghe Penciu – Nemuritorii. Medici în recluziune, Vol. II, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2004)

    “Știm că adevărul va ieși oricum la lumină, dar nu trebuie să întârzie sub obroc din pricina nepriceperii și lașității noastre. Adevărul reiese din confruntare, nu din cedare – a nu se confuda deci smerenia cu capitularea și dragostea cu slăbiciunea, căci în primul rând iubim pe Dumnezeu, adică Adevărul.”

    “Creştinismul opune păcatului virtutea şi sfinţenia, dar spre a înfrunta forţele organizate ale păcatului, credinţa trebuie să fie mai lucrătoare, mai puternică şi mai convingătoare decât tentaţiile păcatului. Lupta se dă la modul individual, comunitar şi politic. Biserica nu se poate rezuma la păcatul personal, ci trebuie să dispună de conceptele şi mijloacele luptei cu păcatul comunitar şi politic.”

    În primul rând e nevoie de credinţă, ba încă nebunie în credinţă – şi nu o credinţă ignorantă, ci o credinţă lucidă a adâncii înţelegeri a misiunii oamenilor pe pământ.

    În al doilea rând e nevoie de dragoste, care să mobilizeze deplin şi definitiv pe oameni în elanul sfânt al mântuirii lumii.

    În al treilea rând e nevoie de nădejde, care angajează creştinătatea în idealul măreţ al împărăţiei cereşti, iar cerurile se zidesc acum, în materie, spiritualizând materia, desăvârşind lumea, ransfigurând firea, restaurând natura.

    Creştinătatea ar fi deci Biserica luptătoare, în care poporul are cuvântul greu al concretizării istorice a credinţei. În acest scop este necesară o elită harică, o elită slujitoare, atât clericală cât şi laică, elită care să gândească şi să desfăşoare lucrările necesare mântuirii lumii.

    Creştinătatea trebuie să rămână fidelă lui Hristos, altfel nu îşi mai îndeplineşte misiunea de mântuire a lumii. Toată frumuseţea spiritualităţii creştine este în funcţie de vrednicia creştinătăţii.

    Creştinătatea nu se slujeşte pe sine, ci pe oameni. Slujirea nu se rezumă la rituri şi oficieri, ci e trăire, e lucrare, e faptă, e viaţă, e istorie, e concretizare.

    Lumea îşi aşteaptă Mântuitorul.

    Lumea îşi aşteaptă Împăratul.

    Creştinătatea face din mântuire un mod de a împărăţi, şi din împărăţie un mod de a sluji, deci îşi asumă rolul de iconom al Împărăţiei lui Dumnezeu”.

    (Ioan Ianolide – Deținutul profet, Ed. Bonifaciu, Bacău, 2009)

    Cu plecaciune ,sarutam dreapta,cinstiti Parinti,

    Gabriela Naghi

  3. cum va simtiti cand pe acest portal care s a nascut in sanul schitului de la Radeni, predicile parintilor de la Radeni sunt refuzate.Vi se pare un lucru firesc si de la Dumnezeu?De ce va faceti partasi la rautate provenita din duhul spurcat al mandriei?

    1. @ Petru: Părintelui Cosmin și Părintelui Claudiu li s-a solicitat predicile, nu dânșii dictează acestui portal ale cui predici să apară . Adresați întrebarea administratorilor portalului, nu celor doi părinți.

  4. Frate Petru, gresiti. OrtodoxINFO nu s-a nascut in sanul schitului Radeni, ci a sprijinit neconditionat lupta schitului Radeni. Singura legatura directa a OrtodoxINFO cu schitul Radeni au fost zecile de articole scrise de mine cu privire la lupta parintilor si fratilor de la Radeni, prin care aceasta lupta s-a facut cunoscuta in toata Ortodoxia.
    Asa ca lasati-l pe parintele Cosmin in pace si nu vorbiti despre lucruri care va sunt necunoscute.
    Atentie mare, duhul spurcat al mandriei are un frate geaman: duhul spurcat al limbii slobode.
    Daca nu ma credeti pe mine, cititi va rog capitolul 3 al Epistolei sobornicesti a Sfantului Apostol Iacov, despre limba sloboda: “foc este si limba și lume a faradelegii! Limba isi are locul intre madularele noastre, dar spurca tot trupul si arunca in foc drumul vietii, dupa ce aprinsa a fost ea de flacarile gheenei… Limba este un rau fara astampar, ea este plina de venin aducator de moarte. cu ea binecuvantam pe Dumnezeu si blestemam pe oameni, care sunt facuti dupa asemanarea lui Dumnezeu”. Dumnezeu sa va dea intelepciune!

  5. Sarut mainile Parintilor de la Radeni. Daca aveti comunicare buna cu Sfintiile lor, va rog sa le transmiteti ca stam langa o borna pe care scrie Sinaxa de la Botosani. Aici ne putem intalni oricand. Aici ii asteptam. Mai spuneti-le ca suntem dispusi sa punem oricand umarul pentru apararea acestui schit, de care ne-am legat multe sperante. Se cunosc in istorie cetati care n-au putut fi cucerite prin lupte crancene, apoi au cazut fara lupta. Sa nu fie. Doamne ajuta.

Dă-i un răspuns lui Preot Claudiu Buză Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button