În cartierul Silwan din Ierusalimul de Est, în imediata vecinătate a zidurilor oraşului vechi, Jawad Siyam îşi face gânduri în legătură cu vizita vicepreşedintelui american. Decizia preşedintelui Donald Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului a produs vii emoţii. „SUA au distrus şi ultima speranţă a palestinienilor”, a afirmat Siyam. În opinia sa, vizita are „potenţialul de a provoca noi tensiuni”. Dar oamenii vor să vadă mai întâi ce are Pence de comunicat. Vicepreşedintele de la Washington nu va vizita în niciun caz Cisiordania ocupată.

Data vizitei lui Pence a fost de două ori amânată. Acum, vicepreşedintele soseşte într-un moment în care relaţiile diplomatice dintre administraţia americană şi palestinieni au ajuns într-un blocaj absolut şi în care se discută din nou despre data concretă a mutării ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. În semn de protest faţă de această decizie, preşedintele palestinian, Mahmud Abbas, a anulat deja în decembrie o întâlnire cu Pence programată să aibă loc la Betlehem.

Relaţii americano-palestiniene tensionate

Recenta decizie a administraţiei americane de a îngheţa fondurile de ajutorare destinate palestinienilor prin  intermediul organizaţiei ONU de specialitate (UNRWA) a înrăutăţit suplimentar relaţiile bilaterale. Într-un discurs susţinut săptămâna trecută, preşedintele Abbas a reiterat că palestinienii nu mai acceptă SUA ca mediator în procesul de pace.

În Israel, Pence va rosti un discurs în Knesset, fapt considerat o mare onoare. George W. Bush a fost ultimul preşedinte al SUA care a susţinut un discurs în faţa Parlamentului israelian, cu un deceniu în urmă. „Anterior, de la tribuna legislativului a vorbit Bill Clinton, iar Bush a fost acolo cu ocazia ceremoniei prilejuite de împlinirea a 60 de ani de la înfiinţarea statului evreu. Un discurs în faţa Knesset-ului este o chestiune ieşită din comun”, a explicat Eytan Gilboa, expert israelian în materie de relaţii israeliano-americane, în cadrul Universităţii Bar-Ilan.

Perspectivă protestantă asupra Orientului Apropiat

Pence, care este adesea descris drept creştin evanghelical, s-ar putea gândi cu ocazia vizitei la electoratul propriu de acasă. „Evanghelicalii sunt printre cei mai importanţi susţinători ai Israelului în acest moment, poate chiar mai importanţi decât comunitatea evreiască. Aceştia formează baza pe care se sprijină administraţia Trump”, a afirmat Gilboa.

Iniţial, se dorea ca vizita lui Pence să fie şi un sprijin pentru minoritatea creştină din regiune. Dar în Ţara Sfântă el nu se va întâlni, probabil, cu creştini. Aceasta fiindcă şi bisericile au criticat vehement decizia preşedintelui SUA, pronunţându-se pentru menţinerea status-quo-ului actual privind Ierusalimul. O vizită la Biserica Nativităţii din Betlehem, un loc sfânt pentru creştinii din întreaga lume, aflat în Cisiordania ocupată, nu mai figurează în program.

Episcopul Munib Younan, fostul preşedinte al comunităţii protestante lutherane din Ierusalim, a subliniat: „Mulţi oameni de aici cred că presiunile făcute de comunităţile evanghelicale din SUA, de care aparţine şi Pence, au jucat un rol în privinţa deciziei vizând Ierusalimul. Viziunile apocaliptice ale acestora şi modul în care văd Ierusalimul provoacă daune păcii şi dreptăţii în Ierusalim”, a spus Younan.

Vizită controversată la Zidul Plângerii

Creştinii evanghelicali fac parte din tabăra creştino-sionistă care sprijină statul Israel. Unii dintre ei cred într-un  scenariu apocaliptic care se va îndeplini în Ierusalim. „Aceştia reprezintă un bloc electoral important şi un factor de politică internă demn de luat în seamă”, a explicat episcopul american Oscar Cantú, care a vizitat de curând Ierusalimul, cu ocazia unui pelerinaj al episcopilor catolici. Şi el are o atitudine critică faţă de decizia mutării ambasadei SUA la Ierusalim. „Statele Unite sunt de foarte mulţi ani un partener de discuţii important în eforturile de a iniţia un dialog între cele două tabere. Acum palestinienii au devenit neîncrezători şi au sentimentul că SUA au devenit părtinitoare.”

Este posibil ca vizita lui Pence la Zidul Plângerii, locul cel mai sfânt pentru evrei, să producă noi tensiuni. Şi preşedintele SUA, Donald Trump, a vizitat în mai acelaşi loc, dar vizita sa a fost declarată una „privată”, pentru a se evita orice controverse pe marginea delicatei chestiuni a status-quo-ului. Însă după decizia sa de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, planificata vizită a lui Pence la Zidul Plângerii este văzută de palestinieni cu alţi ochi.