Erou internaţional: Drasius Kedys, tatăl care şi-a răzbunat fetița violată de pedofili din cercuri înalte

Author:

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Drasius Kedys, proprietarul unui mic magazin de blănuri, și-a făcut singur dreptate, în 2008, iar povestea lui a impresionat o lume întreagă. Bărbatul a murit în 2010, dar povestea lui şi a fetiţei sale a făcut înconjurul lumii şi nu a fost uitată nici în ziua de azi.
Fiica lui, Deimantela avea numai 4 ani când s-au întâmplat incredibilele şi abominabile fapte ale unor oameni sus-puşi şi ale unei mame complet denaturate. Era în 2008, când Drasius, care obţinuse custodia fetiţei, dar era obligat să o lase săptămânal şi în compania mamei ei, a aflat chiar de la fetiţa lui ce se întâmpla cu ea când mergea la sfârşit de săptămână să îşi viziteze mama.

Micuţa i-a spus că, ori de câte ori mergea la mama ei, era acolo un bărbat pe care îl chema Andrius, care o atingea, o mângâia și o supunea la acte greu de descris. Ea l-a rugat să nu o mai ducă acasă la mama ei, Laima Stankūnaitė, care îl părăsise pe Drasius. Mai mult, fetiţa i-a povestit că acolo mai veneau doi bărbaţi, Jonas şi Aidas, care o luau cu ei, din când în când şi o duceau la un hotel.

Bărbaţii care făcuseră un pact cu mama fetiţei, să le-o împrumute pentru distracţie în schimbul banilor – câte 4000 de euro pe lună – făceau parte din cercurile înalte ale societăţii lituaniene, unul dintre ei fiind politician, iar altul, judecător.

Aflând toată povestea şi cine erau autorii, Drasius i-a identificat pe pedofili şi a încercat să dea grupul de indivizi pe mâna justiției. Dar nu a avut succes, din cauza judecătorilor şi procurorilor corupţi, care au refuzat să îi facă dreptate.

Atunci, Drasius s-a hotărât să-şi facă el singur dreptate, după un an în care se luptase cu morile de vânt. Mai mult, tatăl fetiţei a fost criticat chiar de cei care trebuia să îi facă dreptate, pentru că publicase pe Internet o înregistrare video în care Deimantela povestea ceea ce i se întâmpla ori de câte ori se ducea la mama ei. De asemenea, bărbatul a trimis scrisori parlamentarilor, prin care cerea să i se facă dreptate, dar totul a fost în zadar.

Deja era prea mult pentru el. În octombrie 2008, Drasius a pus mâna pe armă şi a plecat în căutarea pedofililor. În data de 8 octombrie, l-a ucis pe judecătorul Furmanavicius, cu trei gloanţe, două pe care i le-a tras în organele genitale şi unul în cap. Apoi a executat-o pe sora fostei lui prietene criminale, nimeni alta decât mama fetiţei, aflând că era complice la ceea ce făcea sora ei.

Singurul care a scăpat a fost Andrius Usas, politicianul pedofil. Dar Drasius s-a dus după el, la sediul partidului, unde a detonat mai multe bombe, dar şi la Oficiul pentru Protecţia copilului din Vilnius, unde a făcut acelaşi lucru.  Apoi a fugit. Ulterior, politicianul Usas a fost găsit înecat.

Drasius a dispărut 2 ani, timp în care a fost dat în urmărire generală, iar în aprilie 2010 a fost găsit mort într-o locuinţă situată în apropiere de Kaunas, iar potrivit altor surse, într-un rezervor de apă.

Dar nici după moarte nu a avut linişte. Sistemul judiciar lituanian a refuzat să îi facă dreptate. Cauzele oficiale ale decesului său au fost schimbate de mai multe ori. O dată s-a spus că ar fi murit de frig, altădată că murise înecat cu propria sa vomă, iar un alt rezultat a fost acela că ar fi ingerat o substanţă nocivă. Procurorul nu a dat niciun verdict de „crimă”, excluzând categoric această ipoteză.

Iar aceeaşi justiţie care refuzase să îi facă dreptate de la bun început, s-a dovedit a fi cât se poate de cinică a decis ca fiica lui Kedys să fie reîncredințată mamei care o vânduse oamenilor influenţi. Operațiunea a implicat 300 de membri ai fortelor speciale de interventie lituaniene, care au atacat casa în care se ascundea fetița și, in ciuda scutului uman emotionant care a incercat sa se opuna acestei nemernicii, fiica fetiţa a fost luată cu forţa, sedată şi dusă într-un loc secret.
Chiar dacă nu şi-a văzut dreptatea cu ochii şi s-a sacrificat de dragul copileli lui, Drasius Keyds „trăieşte” pe reţelele de socializare, care îl consideră a fi un erou şi milioane de oameni din întreaga lume îl susţin şi dincolo de moarte.

5 thoughts on “Erou internaţional: Drasius Kedys, tatăl care şi-a răzbunat fetița violată de pedofili din cercuri înalte”

  1. Fiindca n-a cedat presiunilor, cerand public ca cei implicati in abuzurile sexuale suferite de fiica sa (in apartamentul mamei) sa fie numiti si pedepsiti, cercurile de influenta din spatele scenei au decis ca acesta trebuia redus la tacere odata pentru totdeauna – conform vechilor metode KGB – pentru a se evita ca vinovatii sa fie identificati.

    El a fost rapit si dus intr-un bunker secret ramas din timpurile NKVD unde a fost torturat cu brutalitate, i-au fost smulse unghiile, i-au fost zdrobite si taiate o parte din oase, dupa care a fost imbracat intr-o camasa de forta si inecat intr-un lac de acumulare din apropiere.

    Acum o singura „misiune” mai trebuia dusa la indeplinire, si anume „neutralizarea” (in jargon KGB) a ultimului si celui mai important martor, micuta Deimante Kedyte.

    Inregistrarile video si numeroase fotografii dovedesc ca fetita, care a incercat cu disperare sa opuna rezistenta, plangand si lovind cu mainile si cu picioarele, a fost smulsa cu forta din casa matusei sale de catre mama ei, de avocata si de un membru al politiei secrete, dupa care, paziti de unitati ale fortelor speciale purtand masti negre, s-au indreptat catre un mic autobuz cu geamurile vopsite al Gestapoului Lituanian in care copilul a fost impins cu brutalitate si unde – potrivit martorilor, un psihiatru in varsta le astepta cu o siringa plina cu un lichid necunoscut pe care l-a injectat fetitei in timp ce aceasta plangea si se zbatea. Pe timpul „procedurii copila a fost tinuta cu forta in scaun de catre mama ei si de catre avocata.

    Nimeni nu stie unde se afla astazi fetita.

  2. Legat de fiecare dintre perversii astia care lucreaza la adapostul intunericului, ce putem spune?
    „Mai de folos i-ar fi dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară şi ar fi aruncat în mare”

  3. Ce as face eu?
    As inchiria un subsol sordid undeva la periferie.
    I-as rapi pe rand, unul cate unul…
    Apoi mi-as petrece cateva zile acolo cu ei…
    Dupa care le-as da drumul ( oricum vor fi ceva ce doar va semana a om…) , ca sa vada eventualii doritori si sa ia aminte la ce li se poate intampla daca incearca vreodata…
    Ce autoritati, ce justitie, ce politie? Vrajeala…Lumea este guvernata intr-un anume sens iar parerea mea este ca niste indivizi ca astia trebuie rezolvati repede, cu tam tam, spre exemplificare…Ceva tip Vlad Tepes…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X