Pe agenda Bruxelles: Un nou FMI european, moneda EURO și un SUPER-MINISTRU european al FINANȚELOR care să reprezinte U.E. în G20

Bruxelles vrea să numească un super-ministru cu influenţă puternică în comisie şi în Eurogrup

Noua numire va fi de vice-preşedinte al comisiei şi va conduce Eurogrupul conform planurilor comitetului executiv al UE.

Noua structură euro prezintă o serie de inovaţii. Un nou FMI (International Monetary Fund) European şi bugetul anti-criză al zonei euro sunt reliefate, dar pe partea instituţională, Bruxelles plănuieşte să aducă un superministru al economiei şi finanţelor, potrivit unui proiect din şapte pagini ce urmează a fi prezentat spre aprobare. Această nouă numire va fi vice-preşedintele comisiei care va conduce întregul Eurogrup şi va reprezenta Europa în G-20 (grupul celor 20 de miniştri ai finanţelor şi ai guvernelor băncii centrale), FMI şi în restul organismelor globale.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, anunţa în discursul său din septembrie despre UE, intenţia de a crea un post de ministru european de economie şi finanţe pentru a simplifica arhitectura instituţională a UE. Odată cu documentaţia lansată  de organul executiv al UE, noua numire va fi ’’următorul pas normal’’ pentru a completa uniunea monetară şi a simplifica organigrama plină de reguli şi instituţii, obscură şi complexă.

Mario Draghi spune că moneda euro este un soi de bondar: se pare că nu poate să zboare, şi totuşi, contrar legilor naturii, zboară. Zona euro centralizează politica monetară în mâinile BCE (Banca Centrală Europeană), dar restul politicilor economice sunt descentralizate şi gradul de coordonare lasă mult de dorit.

Acest nou superministru va simplifica ’’ineficienţa în luarea deciziilor şi fără îndeajuns control democratic’’. Trăsătura esenţială a acestei noi numiri constă în coordonarea politicilor economice.

Pe lângă atribuțiile sale, va fi şi design-ul mixului politicii economice al monedei euro, având posibilitatea de a stimula zona euro în momentele de criză şi a ’strânge cureaua’ în momentele bune, precum şi de folosire a instrumentelor bugetare pentru stabilizarea euro.

Interlocutor oficial

Va fi interlocutorul cheie în problemele de materie economică, fiscală şi financiară ale zonei euro şi îşi va asuma rolul de a ’’reprezenta Europa’’ în forumurile internaţionale.

Proiectul este încă supus unor posibile modificări, dar propunerea comisiei de a funcţiona acest superministru ca preşedinte al Eurogrupului din anul 2020 când  expiră mandatul miniştrilor de finanţe ai zonei euro, se va decide luna viitoare.

Preşedinţia Eurogrup va deveni permanentă. În plus, va superviza viitorul Fond Monetar European, precum şi instrumentele bugetare ale zonei euro: viitorul buget şi fondurile de susţinere pentru reforme şi convergenţă (pentru ţările non-euro).

Coordonarea politicilor economice a devenit o problemă serioasă de când a început criza. În ciuda începutului promiţător al semestrului european, gradul de conformare cu recomandările de la Bruxelles al unor ţări este foarte scăzut: 20% conform unor analişti şi până la 50 % conform comisiei.

Organul executiv al UE, admite dificultăţile pentru aderarea la moneda euro. Uniunea monetară şi economică va fi mai puternică, conform propunerii, dacă statele membre sunt de acord să împartă mai multe capacităti şi decizii. Şi aici apare una dintre cele mai rele moşteniri ale marii recesiuni: diferenţa dintre partea nordică şi partea estică, dintre creditori şi debitori. Berlinul şi țările partenere acceptă mecanismele de solidaritate doar dacă cele considerate suburbii îşi iau mai multă responsabilitate pentru a reduce riscurile. Partea estică crede că ordinea ar trebui să fie opusă: mai multă solidaritate pentru a-şi asuma mai multă responsabilitate. Cât timp ruptura aceasta nu se vindecă, euro va trebui să se conformeze în a merge înainte.