În Statele Unite, erorile medicale sunt a treia cauză a deceselor, după bolile de inimă și cancer, cauzând cel puțin 250.000 de decese anual, potrivit unei analize dată publicității marți, indicând că eforturile făcute pentru siguranța pacienților au ajuns departe.
“Oamenii nu mor doar din cauza atacurilor de cord și a bacteriilor, ei mor din cauza deficiențelor din sistem și a unei îngrijiri slab coordonate”, afirmă autorul principal al studiului, Dr.Martin Makary, profesor doctor chirurg si politica de sănătate la Universitatea de Medicină Johns Hopkins. “Sistemul medical a luat-o pe căi greșite”.
Articol relevant: Riscurile sunt mari la nivelul capacității spitalelor.
Amploarea numărului de morți, aproximativ 10% anual– este cu adevărat izbitoare într-o epocă dominată de eforturile de a reforma sistemul de sănătate pentru a asigura o îngrijire medicală de înaltă calitate, în condiții de siguranță și de înaltă calitate. Eforturile pentru siguranța pacienților nu au dat prea multe roade, spune Makary, pentru că nu există niciun efort sistematic de a analiza erorile medicale sau de a implementa măsuri de protecție eficiente.
“În lume, erorile medicale care duc la decesul pacienților constituie o epidemie nerecunoscută”, a scris Makary și co-autorul studiului, Dr.Michael Daniel, tot de la Spitalul Johns Hopkins, în Jurnalul Medical Britanic care apare marțea.
Ei definesc erorile medicale ca greșeli de judecată, pricepere sau coordonare în îngrijire; diagnostice greșite: eșecuri ale sistemului care duc la moartea pacienților sau eșecul de a salva bolnavii pe moarte sau complicațiile în îngrijire care pot fi prevenite.
Raportul vine la aproape 20 de ani de la “A greși este omenește”, un raport al Institutului de Medicină, care afirmă că greșelile medicale sunt agresive în sistemul de sănătate. IOM, un think-tank cvasi-public format din oameni de știință de conducere, a apreciat pe marginea daelor existente că între 44,000 și 98,000 de persoane mor anual în spitalele din Statele Unite. Chiar și atunci, unii cercetători pretindeau că estimările sunt mici și sunt bazate pe informații depășite.
Noua estimare reiese din studiile recente care arată că numărul ar putea fi mult mai ridicat. De exemplu, un raport publicat în revista Afaceri de sănătate în 2011 calcula că doar 1% din pacienți mor anual din cauza erorilor medicale.
“Dacă raportăm la numărul de mai mult de 35 de milioane de persoane spitalizate în fiecare an”, spun Makary și Daniel “asta s-ar traduce în 400,201 de decese pe an, număr de patru ori mai mare decât cel estimat în raportul original IOM.”
Echipa Hopkins a folosit date din patru studii care au analizat rata deceselor medicale din 2000 până în 2008, inclusiv unul al Departamentului de Sănătate și Servicii Umane al Oficiului Inspectorului General al SUA și Agenția pentru Cercetare și Calitate în domeniul Sănătății. Folosind aceste date, au calculat o rată medie a mortalității pentru greșelile medicale din spitalele americane. Aplicând această rată la 35 de milioane de internări în 2013, au calculat că 251,454 de decese au rezultat din greșeli medicale.
Cercetătorii recunosc că această cifră reprezintă cel mai probabil o subestimare, fiindcă ei nu au putut obține date privind decesele care apar în clinici ambulatorii, azile și alte unități non-spitalicești, unde îngrijitorii au grijă de pacienții care au nevoie de îngrijire complexă.
“Este drept să spunem că acest număr este controversat” spune Dr. Robert Watcher, un profesor de medicină la Scoala de Medicină UCSF. “Nu aș lua acest număr la bancă”.
Dr. Ashish Jha, un expert în domeniul siguranței pacienților și director la Institutul Global de Sănătate Harvard e de părere că mulți cercetători vor fi tentați a dezbate care dintre estimări e mai corectă.
“Nu contează”, spune el “ fiindcă toate aceste cifre sunt atât de mari. Ele ne amintesc cât de mare este problema și cât de puțin este abordată.”
“Mare parte din efortul depus pentru siguranța pacientului și îmbunătățirea performanței în ultimii douăzeci de ani, au fost prost direcționate sau ineficiente”, afirmă Jha. “Dacă ai suna un director al unui mare spital și l-ai întreba: Câte erori medicale ați avut luna trecută? Câte căzături? Câte căzături au cauzat vătămări grave? N-ar ști”.
“Încă o problemă”, spune Watcher, “este că siguranța pacienților este depășită de inițiative mai noi.”
“Îngrijorarea mea”, spune el, “este că eforturile pentru siguranța pacienților care au câștigat un amplu impuls după publicarea raportului IOM, au pierdut teren în ultimii ani, dezamorsate de toate celelalte mandate de îmbunătățire a performanțelor care au urmat.”
Makary și Daniel solicită reforme care să îmbunătățească raportarea erorilor medicale, care la rândul lor ar putea informa eforturile de prevenire. Într-o scrisoare datată 1 mai, ei au solicitat Centrului pentru Controlul Bolilor, care adună date despre nașteri, decese și alte statistici vitale, clasificarea erorilor medicale pe lista principalelor cauze de deces. De asemenea, ei au cerut CDC să modifice certificatele deces așa încât medicii, examinatorii medicali și legiștii pot raporta în mod curent erori medicale care contribuie la moartea pacientului.
Scrisoarea subliniază că guvernul american cheltuie “mulți bani” pentru prevenirea și cercetarea bolilor de inimă și a cancerului.
“Este timpul ca țara să investească (o sumă proporțională) în calitatea actului medical și siguranța pacienților” , se spune în scrisoare.
Până acum, cercetătorii nu au primit un răspuns oficial, dar oficialii CDC recunosc că erorile sunt subraportate și există căi pentru a obține date, afirmă Makary. Experții CDC nu au fost disponibili pentru a face comentarii.
Makary este sceptic în privința faptului că practica folosirii certificatelor de deces pentru a raporta erorile medicale va avea rezultat în rândul medicilor.
“Ideea că vor începe să înregistreze asta cu fidelitate sau fără îngrijorarea unui proces de malpraxis nu mi se pare foarte plauzibilă” spune el.
Makary adaugă că percepția lui asupra faptului că cercetarea erorilor medicale este subfinanțată și subapreciată, l- a determinat să se angajeze într-o analiză care să ridice ghinioanele fatale la locul potrivit aproape de topul listei privind cauza deceselor.
Concluziile, spune Jha, ilustrează că practicile și politicile pe care le aplicăm sunt “complet nepotrivite dimensiunii problemei cu care ne confruntăm.”
“Putem să facem asta” spune Jha. “Nu este mai presus de creativitatea și ingeniozitatea comunității de îngtrijire a sănătății. Doar trebuie să o facem o prioritate adevărată.”
