Kaporos – UN RITUAL IUDAIC vrăjitoresc și plin de CRUZIME pe străzile din Brooklyn: Găini MOARTE DE CALD în cuști [Video]

Iată ce putem citi la Exclusive: Video shows dead chickens in cages as part of Jewish ritual Kaporos de pe abc7NY.

Exclusiv: Videoclip arătând găini moarte în cuști ca parte a ritualului iudaic Kaporos

Un videoclip exclusiv arată o mulțime de găini găsite moarte în cuști, în Brooklyn, făcând parte dintr-un ritual iudaic ortodox ce până acum a fost protejat de către tribunale.

Au cedat în urma căldurii cel mai probabil. Găinile urmau să fie ucise oricum ca parte a „Kaporos.”

“Se pare că aceste găini au fost lăsate acolo timp de ore și ore murind de cald, o soartă cumplit de chinuitoare”, a declarat Jill Carnegie de la “Alliance to End Chickens as Kaporos”.

Acest videoclip exclusiv a fost filmat duminică în Williamsburg. Urmăriți-l aici:

http://abc7ny.com/video/embed/?pid=2457334

Anumite grupuri iudaice ultra-ortodoxe practică acest ritual de peste 2.000 de ani, în cadrul căruia o găină vie este învârtită de trei ori deasupra capului pentru a ispăși păcatele, în zilele anterioare sărbătorii iudaice Yom Kippur – ziua ispășirii.

Iată și cum se desfășoară aceste practici, după cum putem citi la A Raw Deal for Chickens, as Jews Atone for Sins de pe The New York Times:

O femeie evreică Hasidic înfăptuiește un ritual de pocăință însemnând transferarea păcatelor unei persoane către un pui de găină ținând-o deasupra capului în ziua de joi. [1]

O găină e agitată în mâinile lui Joel Lubin, dar pe care o ținea și o ridica peste capul soției sale în amiaza zilei de joi, aflându-se pe un trotuar în secțiunea Williamsburg a Brooklynului.

În timp ce dl Lubin învârtea pasărea în trei mici cercuri peste capul ei, soția sa citea de pe un card  laminat. În fața ei era un cărucior dublu cu doi copii în el. În spatele lor, câțiva pași mai încolo erau aproape 100 de lăzi pline cu pui vii. Aceasta niciodată nu poate fi o săptămână bună dacă ești pui – o întrebare profundă, profundă dincolo de misiunea acestei coloane (soția cu puiul deasupra capului) dar să spunem că primele zile după Anul Nou Evreiesc sunt un timp deosebit de rău pentru a fi un pui de găină într-una din părțile Brooklynului. [2]

Între ziua de 4 octombrie, sfârșitul respectării Rosh Hashana a noului an și Yom Kippur, ziua de ispășire ce începe în noaptea de 11 octombrie, se estimează că 50.000 de pui vor fi sacrificați în Brooklin ca parte a ritualului de pocăință practicat de unii evrei Hasidic. 

Practica, denumită Kaporos sau kapparot înseamnă transferul  păcatelor unei persoane către un pui de găină. ”Dacă vei muri anul acesta poate va muri  puiul în locul tău”, spune dl Lubin. Puiul învârtit deasupra capului soției sale a fost dus în Magazinul de păsări de curte vii, de pe Flushing Bulevard unde a fost sacrificat, făcut kosher și ambalat pe tăvile de măcelărie din spumă. Va merge la săraci, spune dl Lubin despre pui.

Dna Lubin care a refuzat să-și dea numele, și-a însărcinat soțul să se ocupe de pasăre. Nu-mi place să ating animale, a spus ea. Poți avea pe altcineva care să o facă, dar tu spui rugăciunea.

Pentru a răspunde cerințelor penitenților  din Brooklyn, operațiunile de sacrificare sunt organizate în  fiecare an  în spații de parcare sau alte spații deschise, deseori conduse de congregații sau alte organizații pentru a strânge fonduri.

Anul trecut, activiștii pentru apărarea drepturilor animalelor au dat în judecată New York City susținând că nu a impus sancțiuni pentru respectarea normelor de sănătate, sanitare și alte reglementări în jurul acestei practici. Un judecător  a hotărât că nu există dovezi clare despre o plângere publică. O congregație dintr-o suburbie a Detroit-ului a câștigat un caz anul trecut prin care s-a permis continuarea practicii kaporos. Două cazuri similare sunt pe rol în sudul Californiei. Criticii susțin că ritualul cu pui este o tradiție, nu o lege sfântă și practica kaporos poate fi efectuată în mod satisfăcător prin donarea de bani.

Unii practicanți kaporos leagă păsările deasupra capului prinzându-le aripile sau picioarele, dar joi, oamenii din afara magazinului Cohn au ținut un mâner ferm în jurul secțiunii mediane.

Deoarece Cohn vinde pui vii pe tot parcursul anului, afacerea se desfășoară cu  sacrificarea și măcelărirea cu un minim de împunsături.

La o tonetă amenajată  în stradă, oamenii plătesc 17 dolari pentru un bilet pe care scrie mascul sau femelă și apoi aleg și duc pasărea într-o zonă acoperită. Femeilor li se dau găini eliberate, iar bărbații primesc cocoși, explică Rifki D. care nu avrut să-și dea numele.

„Dacă ești însărcinată, iei una foarte mare”, spune ea. „Pentru tine iei o găină apoi iei un pui – mascul în cazul în care ai un băiețel”. Puii devin nu numai un surogat pentru viață și moarte dar și pentru lucruri mai puțin muritoare .

În cadrul procesului depus anul trecut au fost și imagini ale carcaselor de pui care au fost aruncate în gunoiul obișnuit al orașului dar se pare că păsările au fost folosite pentru mâncare. “Suntem toți aici cu un scop și puii sunt aici cu un scop” a spus Yosii Cohn, al 32 lea nepot al fondatorului magazinului de pui .” Noi îi mâncăm”.

„Primele zile ale kaporos sunt dominate de femei”. spune Mr Cohn . Bărbații doresc să aștepte până în ultimele clipe înainte de Yom Kippur, ca să efectueze ritualul sperând să-și curețe cât mai multe păcate posibil înainte de ispășire. Magazinul rămâne deschis toată noaptea de luni pentru a găzdui pe cei care vin în ultimele ore. „Bărbații au mai multe păcate” spune dl Cohn.

Mulți oameni intenționat își lasă puicuțele în magazin știind că vor fi date oamenilor nevoiași sau organizațiilor care le-ar putea folosi.

Așa că s-ar putea să nu fie o săptămână bună dacă ești pui, îndesat cu eșecuri omenești. Dar nu atât de rău pentru oamenii flămânzi fără niciun ban în buzunare. Chiar în interiorul ușii magazinului, un coș de cumpărături a fost umplut pînă la refuz  cu bucăți de pui înfășurate în folie. Prețul afișat: GRATIS .

Note

[1]. Hasidismul este o mișcare religioasă iudaică, apărută în secolul al 18-lea în Europa de Est, mai precis în Ucraina și Belarus. Numele acestei mișcări provine de la cuvintele ebraice hasidut și hesed, însemnând “pietate”, “bunătate” sau “facere de bine”. Fondatorul acestei mișcări este rabinul Israel ben Eliezer (1698-1760), cunoscut sub numele de Baal Shem Tov (in traducere: Stăpânul Unui Nume Bun) sau sub acronimul Besht.

Mișcarea hasidică a apărut într-o perioada de persecuții la adresa evreilor europeni, marcată de o încercare de a rezista prigoanelor prin cufundarea în studiul Torei și al Talmudului. Hasidismul a apărut ca o încercare de a aduce un plus de spiritualitate și bucurie în viața evreilor, totodată militând pentru a face viața evreiască mai puțin “academică”.

Hasidismul se bazează pe două concepte fundamentale: (1) panenteismul, o sinteză a teismului (existența lui Dumnezeu și postularea faptului că Acesta este implicat în guvernarea lumii) și panteismului (omniprezența Divinității, ideea că Dumnezeu există în orice făptura și lucru); și (2) conceptul iudaic numit deveikut, care reprezintă comuniunea între om și Dumnezeu. Acest concept postulează faptul că așa cum Dumnezeu influențează viața oamenilor, la fel și oamenii, prin faptele lor, pot influența Divinitatea, fiecare acțiune umană producând o “vibrație” care va fi resimțită în întreaga lume, ajungând până la Tronul Gloriei Divine. Conform hasidismului, omul pios este în permanentă relație cu Dumnezeu, în viața religioasă și în viața laică pe care o duce, iar rugăciunea este o formă specială de comunicare cu Divinitatea.

Din punctul de vedere al relațiilor mișcării cu alți evrei și cu lumea ne-evreiască, pot fi menționate două fapte istorice importante… Primul este acela că apariția mișcării hasidice a întâmpinat o aprigă rezistență chiar și în rândul anumitor cercuri de evrei, unii dintre ei opunându-se public lui Baal Shem Tov și adeptilor săi (de exemplu Gaonul din Vilna). Al doilea fapt istoric este că hasidismul a atras după sine un întreg curent care se menține și în zilele noastre, în care adepții sunt de obicei recunoscuți după portul lor distinct, incluzând un kaftan (asemănător unui halat), un shtreimel (căciulă cu margine din blana) și gartl (o curea în jurul brâului).

La ora actuală există multe sub-diviziuni ale mișcării hasidice, fiecare urmând tradiția familiei rabinice fondatoare, însă toate fiind dedicate deopotrivă halahai (legea mozaică) și ritualului tradițional evreiesc. Una dintre aceste mișcări hasidice, poate cea mai cunoscută la ora actuală, și care și-a creat cu timpul o identitate proprie distinctă de mișcarea hasidică, este Mișcarea Chabad, al cărei fondator este rabinul Shneur Zalman din Liadi (cca. 1700).

 

[2]. Prima zi  a Noului An iudaic – Rosh Hashanah este 3 octombrie; sărbătoarea durează două zile. În calendarul iudaic, orice sărbătoare începe la apusul soarelui din ziua precedentă. Evreii sărbătoresc Rosh Hashanah din seara zilei de duminică 2 octombrie. Calendarul Iudaic se bazează pe traseul lunii. În acest an, care este bisect, sărbătoarea cade mai târziu; de obicei, este în luna septembrie. Potrivit credinţei iudaice, faptul că Rosh Hashanah este începutul anului se explică, după tradiţie, prin crearea lui Adam şi a Evei. Începutul de an este prilej de bilanţ al realizărilor, dar şi al eşecurilor. Sărbătoarea care ţine două zile este marcată prin mesele festive în familie, care întotdeauna încep cu o felie de măr înmuiată în miere, pentru a evoca un an dulce. Numele biblic pentru această sărbătoare este Yom Teruah, datorită sunetului şofarului, un instrument specific din corn de berbec. După Anul Nou iudaic urmează o serie de sărbători, care sunt în ordine: Yom Kippur, Sukkot şi Hanuka