În teza de doctorat ”STUDII EPIDEMIOLOGICE, CLINICE ŞI MORFOPATOLOGICE ÎN NEOPLASMUL DE COL UTERIN”, d-na dr. Doina Iancu efectuează o analiză a situaţiei actuale din România, în particular din zona Moldovei.
Dumneaei ne precizează următoarele:
”Valorile studiului nostru corespund datelor din literatură, deşi vârsta medie a lotului de paciente diagnosticate cu cancer este puţin mai mare decât cea din statistica naţională. Acest aspect permite fixarea debutului screening-ului nu mai devreme de 30 de ani (scopul fiind surprinderea cazurilor cu displazie severă, deoarece cele cu displazie uşoară peste jumătate vor regresa spontan).”
”Acolo unde predomină promiscuitatea vieţii sexuale, se remarcă creşterea incidenţei cancerului de col uterin.”
”Vârsta tânără de începere a vieţii sexuale poate constitui un element important de predicţie. Riscul descreşte gradat spre un platou ce exprimă debutul vieţii sexuale între 20 şi 23 de ani. Vârsta aceasta poate reprezenta descreşterea riscului transformării neoplazice a epiteliului cervical care e legat de maturarea zonei de transformare a cervixului.”
La lotul investigat 56% dintre paciente au declarat începerea vieţii sexuale înainte de 20 de ani în mod prioritar la 18 şi 19 ani. Acest factor poate fi considerat relevant pentru luarea în evidenţă şi includerea în programele prevenţionale de depistare activă a cancerului de col uterin datorită unei sensibilităţi particulare a mucoasei cervicale la această vârstă (în special pentru infecţia cu virusul Papilloma), prin lipsa unei maturizări complete.”
În teza de doctorat ”ASPECTE EPIDEMIOLOGICE, FACTORI DE RISC ŞI SCREENING ÎN NEOPLAZIILE COLULUI UTERIN”, d-na doctor Mariana Bratu își propune elucidarea unor aspecte ce se referă în special la epidemiologie, factorii de risc şi screening-ul neoplaziilor colului uterin.
Lotul de studiu a fost constituit din 1885 paciente, diagnosticate cu neoplasm de col uterin, internate în perioada 2001-2007 în Spitalul Militar Galaţi; iar în perioada 2007-2010 în Spitalul Judeţean Galaţi. Pacientele din lotul de studiu au declarat în proporţie de 77,2% că momentul de debut al vieţii sexuale s-a produs între 15-19 ani.
Nu cred că mai sunt necesare comentarii suplimentare la acestea.
Majoritatea studiilor epidemiologice sunt unanime în a considera că repartizarea cancerului cervical pe grupe de vârstă urmează o curbă ascendentă începând cu decada 20-29 de ani, cu un maxim în decada 45-54 de ani, după care descrește ceva mai lent decât a urcat.
De asemenea, din totalul de 20.200 de femei care au murit de cancer în România, în anul 2014, doar 10,1 % (adică 2040), s-au stins din cauza cancerului de col.
Incriminat pentru producerea cancerului de col este virusul HPV, contra căruia există vaccinurile Gardasil și Cervarix.
Promotorii vaccinării anti-HPV, Ana Măiță, împreună cu Corneliu-Florin Buicu, Laszlo Attila și alți nenumiți care mai sunt pe lângă ei, dezinformează cu nerușinare, indicând femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani ca fiind cele mai afectate de cancerul de col. Argumentarea lor extinde grupa de vârstă, pentru a creea impresia că este afectat un segment mult mai larg de populație decât este în realitate, iar acesta este exact acel segment vizat de organizațiile internaționale pentru trei administrări ale vaccinului.
(În cazul în care nu știți, Ana Măiță este d-na care a născut acasă, pe gresia din baie, din picioare, ca vaca. Aceasta nu are legătură cu subiectul, însă demonstrează nivelul dumneaei de responsabilitate față de propria persoană și față de sănătatea copiilor pe care i-a adus pe lume.)
OMS recomandă administrarea vaccinului și celor care au peste 15 ani, într-o serie de 3 doze. Dar grupul țintă îl reprezintă fetele cu vârsta între 9 și 14 ani, cu o serie de 2 două doze.
(Detalii mai multe despre vaccinările recomandate de OMS, pe categorii, aici)
Cum se poate lua HPV ?
- de pe vase de toaletă folosite în comun (wc-uri)
- prin îmbrațișare, strâns mâna
- din piscine și saune
- folosirea în comun a mâncării și a tacâmurilor
- prin lipsa generală de igienă
- prin intervenții medicale folosind instrumente sterilizate impropriu (Câte românce au facut oare avorturi după revoluție și în cabinetele particulare deschise ca ciupercile dupa ploaie? Credeți că îi verifica cineva?)
- prin contact sexual de orice formă, nu conteaza dacă e protejat sau nu, întrucât virusul nu se ascunde numai în aria de acțiune a prezervativului, ci și în zonele adiacente.
Poți avea HPV
- chiar dacă au trecut ani de când nu ai mai fost activ sexual
- chiar dacă nu ai nici un fel de semn sau simptome.
Atenție! Infecția cu HPV sau existența verucilor HPV nu însemnă neapărat că persoana are cancer sau că va face și e bine de știut că se tratează cu succes prin medicamente și eventual excizie (sunt mai multe metode prin care se realizează), unde este cazul. Partea proastă e că poate să reapară. Și afectează ambele sexe. (Vă dați seama cum ar fi ca, din când în când, să mergeți la doctor ca să va extirpe ceva în zona genitală cu electrocauterul?)
Dar cel mai important tratament este educația, conștientizarea, schimbarea stilului de viață, a obiceiurilor și practicilor sexuale dăunătoare, care nu ucid încet și pe tăcute numai trupul, ci și sufletul.
