SISTEMUL public de SĂNĂTATE din România în DERIVĂ. Medicii specialiști pleacă peste hotare sau merg exclusiv în sistemul privat

Author:

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Există sate şi comune în România unde oamenii n-au mai văzut de ceva timp un medic de familie.

Şi din oraşele mici dispar, rând pe rând, medicii specialişti, oameni cu experienţă şi mâna formată în spitale de stat. Fie pleacă peste hotare, fie merg exclusiv în sistemul privat din capitală şi din oraşele mari.

Consecinţă: românii rămaşi fără doctor la ţară vin în oraşe, la Urgenţe. Camerele de garda se aglomerează cu cazuri care nu sunt urgenţe. Ambulanţa este sub o presiune uriaşă. În acelaşi timp, există destule localităţi în care managerii spitalelor, chiar primăria, se străduiesc să-şi convingă personalul să nu părăsească sistemul de stat.

Din păcate pentru pacienţii acestor spitale, mulţi doctori tineri pleacă din rezidenţiat direct în clinicile private.

Începem să simţim o criză reală, drama societăţii româneşti… şi atunci când mergem în concediu, şi când avem nevoie de spital.

Profesorul Florian Colceag e considerat pe plan internaţional unul dintre geniile României. Este matematician cu doctorat în economie şi membru al unei Societăţi Ştiinţifice din străinătate, care este specializată în identificarea şi pregătirea copiilor supradotaţi din toată lumea. Antrenorul român de genii declară că guvernanţii noştri au greşit total pentru că nu au avut o strategie în sănătate, în privinţa exodului de medici.

Florian Colceag, matematician: 

“S-a tăiat de la rădăcină, prin unele decizii, care au fost prost gândite sau cu rea intenţie, dar să ne gândim la decizia de a elibera medicii unde erau aşteptaţi cu salarii mai bune, Anglia, Germania. Au zis nu vă putem plăti mai mult.”

În topul judeţelor după numărul de medici, Tulcea se află pe loc fundaş, are mai puţin de 370 de specialişti. La fel de rău stau şi judeţele Giurgiu, Ialomiţa sau Călăraşi.

La polul opus, capitala stă cel mai bine, aici se concentrează aproape un sfert din totalul medicilor din toată ţara. Apar noi clinici private în Bucureşti şi oraşele mari, iar datele INS arată că în 2016 numărul medicilor a crescut, faţă de 2015, ajungând la 57.000.

Doar că …în sistem intră tineri absolvenţi de facultate, care înlocuiesc medici cu câte 10-20 ani de pregătire. La fel se întâmplă şi în cazul asistentelor, care capătă experienţă dar pleacă apoi să fie îngrijitoare şi infirmiere, în alte ţări.

Ministrul Muncii promite că de anul viitor medicii şi profesorii vor avea salarii mărite. Pentru medici, majorarea nu se va face treptat, ca la dascăli, ci va fi aplicată dintr-o singură tranşă. Aşadar se va vedea pe fluturaşul de salariu încă de la începutul anului viitor.

Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii:

Vor avea cumulat de la 1 ianuarie 4% şi apoi 30% de la 1 martie, pe net. Am considerat că sănătatea e o prioritate pentru a opri exodul medicilor şi asistentelor.”

Rămâne însă de văzut dacă guvernanţii vor găsi acele resurse pentru a-şi onora angajamentul sau e vorba de încă o promisiune care va genera noi frustrări ulterioare.

Dacă ministrul se ţine de cuvânt şi chiar se va întâmpla aşa cum anunţă, salariul unui medic specialist primar va ajunge la 12500 de lei brut, adică în jur de 8700 de lei net, undeva la 1900 de euro. Un medic rezident în anul 3 ar avea 6700 de lei brut, în timp ce o asistentă şi o soră vor avea 3900, respectiv 3600 de lei brut, adică în jur de 600 de euro, net.

La toate aceste salarii se adaugă şi sporuri.

Unde au plecat medicii noştri?

Au plecat şi continuă să plece. Demisionează pe bandă rulantă şi din centrele cu renume, în oraşele mari. E deja de notorietate cazul de la Spitalul Colentina, din Bucureşti, de unde doi medici neurologi, şcoliţi în Franţa şi întorşi pentru a munci în ţară lor, şi-au dat demisia.

Au anunţat că nu-şi mai pot face meseria, într-o secţie unde primau lipsurile, deficitul de personal şi reaua voinţă din partea conducerii unităţii. Au refuzat elegant, pentru că au înţeles că nu pot continuă un proiect care nu mai presupune interes pentru pacient, dotări şi personal suficient, aşa cum crezuseră iniţial.

Criză de medici nu e generată atât de mult de numărul total, ci de repartizarea în teritoriu, cât timp un sfert dintre medici se găsesc în Bucureşti-Ilfov, şi un alt sfert în Cluj, Timişoara, şi Iaşi.

Operațiunea ”headhunting”

30 de judeţe intră cu uşurinţă la categoria penurie de personal medical, însă pare că marile oraşe nu duc lipsa de medici.

Mulţi dintre cei de aici însă sunt implicaţi strict în clinici şi spitale… private, au preferat să părăsească sistemul de stat sau nu au lucrat deloc în el, după ce au terminat rezidenţiatul. În timp ce spitalele de stat din localităţile mici se luptă să îşi păstreze medicii, operatorii privaţi investesc în extindere, în modernizarea reţelei din marile oraşe, şi în headhunting, adică vânătoarea de specialişti.

Aproape 14.500 de medici au cerut în ultimii 6 ani de la Colegiul Medicilor documentele necesare pentru a se angaja în alte ţări. În ţară sunt 22.000 care lucrează la privat, dintr-un total de 57.000, şi majoritatea prestează muncă şi la stat.

Cu alte cuvinte, în sistemul privat de la noi găseşti cu o treime mai mulţi medici decât cei care au emigrat. În clinicile particulare mari din Bucureşti, care angajează şi câte 80 de persoane LUNAR, s-a ajuns ca 3 până la 7 medici din 10 să lucreze exclusiv în privat.

Bogdan Barta, medic chirurg: “Acest trend al plecării în străinătate va continua. Deficitul de forţă de muncă din străinătate pe partea medicală, va fi din ce în ce mai mare. Iar oferta financiară va fi superioară..”

Piaţa serviciilor medicale particulare avansează galopant în România. S-A TRIPLAT ÎN ULTIMII 5 ANI, în detrimentul unui sistem de stat aflat într-un declin total, în pragul falimentului.

E o reglare normală a domeniului sănătăţii, pe care guvernanţii se dovedesc de ani de zile incapabili să îl administreze şi să-l organizeze, pentru binele oamenilor. Dincolo de dramele şi frustrările pacienţilor, statisticile arată că 85% dintre medici de la stat sunt nemulţumiţi, nu neapărat de venituri, cât de lipsurile de care se lovesc pe secţiile de la stat.

Bogdan Barta, medic chirurg: “Până la urmă, sistemul public este cel care să fie unul competent şi care să ofere servicii întregii populaţii. Sper că cele două lucruri să se egaleze, ca afară, pacienţii nici nu ştiu. Sitemul public trebuie să fie unul performant.”

Piaţa serviciilor medicale private a ajuns la 6 miliarde de lei pe an. Şi totuşi, cifrele arată că românii rămân dependenţi de sistemul de stat, un sistem care îi umileşte şi an de an le risipeşte cotizaţiile pe finanţări dubioase şi management defectuos.

Distribuţia domeniului privat nu acoperă toată ţara. Avem 367 de spitale publice şi 187 private. Avem 124.000 de paturi la stat, şi doar 6600 la privat şi per total, mai puţin de 5% din totalul de pacienţi, 4 milioane anual, se internează într-o unitate privată.

Avem în schimb multe clinici particulare, care devin treptat, la fel de aglomerate ca policlinicile statului. Din 6 miliarde de lei pe an, cât plătesc românii pentru servicii private, doar o cincime ajunge pe spitalizări, restul sunt pentru investigaţii şi tratament extraspitalicesc.

Tudor Nastasescu, manager spital Tulcea: “Pleacă oamenii, şi eu primesc periodic să va actualizaţi CV-ul, deci e o campanie de headhunting acerbă. Cei care au plecat sunt oameni care nu se mai întorc, ştiu o limba, s-au stabilit acolo…”.

2 thoughts on “SISTEMUL public de SĂNĂTATE din România în DERIVĂ. Medicii specialiști pleacă peste hotare sau merg exclusiv în sistemul privat”

  1. Ce cuvinte are Piperea pt pelerinii care au stat ma cuvioasa Parascheva. E ager, lucid si cel mai important stie pe ce lume traieste ..

    „Comparați pelerinajul lor cu meeting-urile cu pancarte și hashtaguri, cu maratoanele propagandistice unde se prea-măresc branduri de creditori bancari detestabili și amorali și cu meciurile marilor sportivi dopați chimic și financiar. Și, mai ales, comparați pelerinajul lor cu timbildingurile și cu ședințele de coach-ing și de personal development&branding la care participați vrăjiți, că să auziți și să vorbiți truisme spuse de diverși osho sau să urmăriți slide-uri și porcării new-age spuse de diverși robinshaorma”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X