Românii din Bucovina de Nord au adresat o scrisoare deschisă preşedintelui României, Klaus Iohannis, rugându-l să intervină la Kiev pentru amendarea Legii învăţământului adoptată zilele trecute de Parlamentul ucrainean. Deşi scrisoarea a fost transmisă în 8 Septembrie a.c., până azi, 12 Septembrie, Preşedintele României nu a spus nimic! În schimb Igor Dodon a luat poziţie pentru apărarea şcolilor româneşti din Ucraina!
Parlamentul din Kiev a adoptat, în 5 septembrie a.c., o nouă lege a învăţământului prin care vor fi închise şcolile româneşti din Bucovina de Nord, Basarabia de Sud şi Maramureşul istoric. În Ucraina trăiesc circa 400.000 de români, pentru care mai funcţionează circa 85 de şcoli. În ultimii 26 de ani autorităţile ucrainiene au închis peste 60 de şcoli româneşti, care au fost transformate în şcoli ucrainiene, deşi populaţia acelor localităţi este majoritar românească.
Prin noua lege a învăţământului, ce mai are nevoie doar de semnătura preşedintelui Petru Poroshenko pentru a intra în vigoare, se prevede ca învăţământul în limbile minorităţilor să fie permis doar la grădiniţă şi la ciclul primar (clasele I-IV), în rest, învăţământul gimnazial (clasele V-VIII), liceal (clasele IX-XII) şi cel universitar să fie numai în limba ucraineană.
Liderii asociaţiilor româneşti din Cernăuţi s-au adresat direct Preşedintelui României, Klaus Iohannis, printr-o scrisoare deschisă prin care l-au rugat să intervină la Kiev în favoarea şcolilor româneşti din Ucraina. Scrisoarea deschisă a fost trimisă în 8 septembrie a.c.. O scrisoare similară a fost transmisă şi premierului României.
Până azi Preşedintele României nu a răspuns scrisorii deschise a românilor din Bucovina de Nord şi nu s-a pronunţat public în legătură cu închiderea şcolilor româneşti!
În schimb, Igor Dodon, preşedintele Republicii Moldova, intervine la autorităţile de la Kiev pentru păstrarea şcolilor româneşti din Ucraina! Iată declaraţia preşedintelui Igor Dodon: „Una dintre rigorile de bază ale democraţiei este protecţia drepturilor minorităţilor etnice, toleranţa faţă de cultura şi tradiţiile conaţionalilor, respectul faţă de dorinţa lor de instruire a copiilor în limba maternă… Există deja numeroase reacţii din partea românilor şi moldovenilor localizaţi în Ucraina, precum şi din partea altor grupuri etnice, care solicită ajutorul statelor vecine şi al organizaţiilor internaţionale şi cer luarea unei atitudini cît mai grabnice în acest sens. Le înţeleg temerile, sunt alături de ei şi, ca preşedinte al Republicii Moldova, vin cu un apel către autorităţile de la Kiev să-şi reconsidere noile politici în adresa minorităţilor etnoculturale şi le amintesc că în Moldova sunt respectate drepturile comunităţii ucrainene şi există mai multe şcoli cu predare în limba ucraineană. Solicit o abordare la fel de constructivă din partea statului vecin… Mizez pe o decizie înţeleaptă a colegilor ucraineni, în numele bunelor relaţii interetnice din Ucraina, dar şi în numele bunelor relaţii cu statele care au diaspore importante pe teritoriul ucrainean!”
Am ajuns să o trăiesc şi pe asta şi să îl laud pe Igor Dodon în timp ce deplâng lipsa de reacţie a preşedintelui ţării mele, Klaus Iohannis, într-o chestiune vitală pentru români: salvarea şcolilor româneşti din Ucraina! Of, Doamne!
Scrisoarea deschisă adresată Preşedintelui României:
„PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI
Domnului KLAUS WERNER IOHANNIS
Excelenţa Voastră,
Comunitatea românească din Ucraina Vă informează că pe data de 5 septembrie 2017 Rada Supremă a Ucrainei de la Kiev a adoptat o nouă lege a învăţământului, prin care, potrivit art. 7, sistemul de învăţământ al tuturor minorităţilor naţionale (inclusiv al românilor) se va desfăşura (progresiv) doar în limba de stat (ucraineană). Ceea ce nu s-a întâmplat în toată perioada regimului totalitar sovietic, se întâmplă într-o Ucraină democratică, cu aspiraţii europene, susţinută în modul cel mai activ şi de România.
Prin urmare, după posibila promulgare a legii de către Preşedintele Petro Poroşenko, toate şcolile care au mai rămas cu limba română de predare vor fi lichidate. Astfel, se va încălca flagrant dreptul nostru de a învăţa în limba maternă, drept consfinţit prin Constituţie (art.53) şi legile ţării, inclusiv art. 3 din Declaraţia drepturilor naţionalităţilor din Ucraina, art.6 din Legea privind Minorităţile Naţionale etc.
De asemenea, noua lege vine în contradicţie cu nenumăratele angajamente internaţionale pe care şi le-a asumat Ucraina, şi anume Convenţia-cadru pentru protecţia Minorităţilor Naţionale şi Carta Europeană pentru limbile regionale şi minoritare.
Potrivit art. 13, alin.5 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între Ucraina şi România, cu referire expresă la minorităţile ucraineană şi română din cele două ţări, s-a statuat că „Părţile contractante reafirmă că persoanele sus-menţionate au dreptul să fie instruite în limba lor maternă, într-un număr necesar de şcoli şi instituţii de stat pentru învăţământ şi specializare, situate ţinând seama de răspândirea geografică a minorităţilor respective”.
Prin adoptarea legii în cauză angajamentele statului ucrainean privind protecţia minorităţii româneşti din tratatul politic de bază român-ucrainean devin desuete. Lichidarea şcolilor româneşti înseamnă totodată şi lichidarea limbii şi identităţii române din Ucraina (atâta cât a mai rămas de la URSS).
Domnule Preşedinte,
Comunitatea românească Vă roagă să interveniţi de urgenţă în situaţia creată şi să solicitaţi părţii ucrainene să-şi respecte angajamentele interne şi internaţionale privind dreptul minorităţilor naţionale la învăţământ în limba maternă, respectiv să-şi respecte angajamentele stabilite prin tratatul de bază încheiat între Ucraina şi România faţă de comunitatea românească.
Vă rugăm să solicitaţi Preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, retrimiterea în Rada Supremă a legii adoptate, pentru modificarea art.7, în sensul aducerii acestuia în concordanţă cu prevederile constituţionale şi angajamentele internaţionale.
Cu cele mai alese sentimente de înaltă apreciere :
Alexandrina CERNOV, membru de onoare al Academiei Române
Vasile TĂRÂŢEANU, membru de onoare al Academiei Române, Preşedinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi
Aurica BOJESCU, Secretar responsabil al Asociaţiei interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”
Vasile BÂCU, Preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”
Ilie T. ZEGREA, Preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi
Mircea LUTIC, Membru al Uniunii Scriitorilor, laureat al Premiului „Mihai Eminescu” al Academiei Române
Nicolae TOMA, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi,
Iurie LEVCIC, Preşedintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti, Cernăuţi
Vitalie ZÂGREA, Preşedintele Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuţi
Marin GHERMAN, Preşedintele Centrului Media BucPress
Mircea PILAT, Preşedintele Asociaţiei Ştiinţifico – Pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina
Octavian BIVOLARU, Preşedintele Societăţii „Golgota” a Românilor din Ucraina
Vladimir ACATRINI, Preşedintele Societăţii bibliotecarilor din Bucovina
Ana-Cristina TĂRÂŢEANU, Secretar responsabil al Fundaţiei Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române”
Ion BROASCĂ, Preşedintele Societăţii Regionale Medicale „Isidor Bodea”
Maria ANDRIEŞ, redactor-şef adjunct al ziarului „Zorile Bucovinei” al românilor din Ucraina”
