La începutul anilor ,90, Italia era martora unui fenomen, „Mani Pulite” (Mâini curate), similar luptei anticorupţie care se desfăşoară în România. Antonio Di Pietro (66 de ani) a fost procurorul care a coordonat acţiunile timp de aproape 3 ani şi care a devenit un personaj aproape mistifi cat în Peninsulă. La sfărşitul săptămânii trecute, fostul procuror a făcut o afirmaţie şocantă, mărturisind că a dus o politică de teroare pe care astăzi o regretă. Acelaşi personaj susţinea în urmă cu cinci ani că lupta anticorupţie din Italia nu a avut niciun efect, fenomenul devenind şi mai agresiv.
Joia trecută, Antonio Di Pietro a mărturisit la o televiziune italiană, la o oră de maximă audienţă, că modul cum a condus lupta anticoruţie de la începutul anilor ,90 a fost greşit.
„Mărturisesc: am dus o politică bazată pe teroare și am plătit pentru asta. Am pus pe roate consensul asupra politicii terorii, apoi am plecat acasă. Mi-am bazat politica terorii pe cătușe, pe conceptul că toți «ceilalți» erau niște infractori, pe teama că cei care nu gândeau ca mine erau niște delincvenți. Azi, când am ajuns la vârsta a treia, realizez că și ideile altora trebuie respectate”, a spus cel care între timp a devenit avocat, după ce o perioadă a fost şi politician.
„Mani Pulite” nu a distrus corupţia, ci a întărit-o
Deşi afirmaţia lui a şocat, mai ales în România unde întâlnim o atitudine similară în ceea ce priveşte modul cum este dusă lupta anticorupţie, Di Pietro nu este la prima declaraţie de acest gen. În februarie 2012, când se sărbătoreau 20 de ani de la debutul „Mani Pulite”, varianta italiană a luptei anticorupţie, fostul procuror făcea o afirmaţie dură:
„În toţi aceşti ani, corupţia din Italia nu a dispărut, dimpotrivă, a devenit mai puternică. Dacă atunci aveam cancer, acum am ajuns la metastază”.
Ca o confirmare a eşecului proiectului „Mani Pulite”, în 2012 în Peninsulă apare varianta italiană a DNA-ului românesc: Autoritatea Naţională Anticorupţie (ANAC), iar la conducere este numit magistratul Raffaele Cantone.
Italienii au renunţat la metodele represive ale lui Di Pietro
Ceea ce surprinde este metoda aleasă de el, aceea a cooperării şi transparenţei, în locul aceleia a terorii preferate de celebrul Di Pietro.
„Țările care ocupă primele locuri (ale statelor cel mai puțin corupte – n.r.) în clasamentul Transparency International (Danemarca și Noua Zeelandă, cu 90 de puncte) nu sunt țări care folosesc metode represive draconice, ci țări care își îndeamnă cetățenii să colaboreze”, a explicat Cantone noua filozofie de conducere a luptei anticorupţiei în Italia.
În aceaşi perioadă, Virginio Carnevali, preşedintele Transparency Internaţional Italia explica de unde vine problema corupţiei în Peninsulă şi de ce ea poate fi eradicată prin comunicare:
„Există o problemă culturală. Italia a fost mult timp dominată de puteri străine și a păcăli statul înseamnă a păcăli inamicul, invadatorul. Oamenii nu înțeleg că statul suntem noi, că această corupție, la fel ca evaziunea fiscală, face să ne dispară banii din buzunare”.
Anul trecut, acelaşi Carnevali susţinea că noua metodă a ANAC, diametral opusă de cea a terorii de la începutul anilor ,90, dă roade:
„Cu siguranță, situația nu este strălucită, dar ea s-a îmbunătățit în ultimii ani. Tendința s-a inversat, însă rămân multe lucruri de făcut”.
Amintim faptul că în aceeaşi perioadă în care în Italia se recunoştea eşecul metodei brutale de eradicare a corupţiei, anul 2012, în România se deschidea calea dosarelor făcute în urma unor simple denunţuri şi a spectacolului reprezentat de scoaterea suspecţilor în cătuşe din sediul DNA la ore de maximă audienţă.
Cu „mani pulite” face și semnul 666.