ROȘIA MONTANĂ: Tudose vrea să nu mai fie pe lista UNESCO. De ce riscă România să piardă procesul cu Gabriel Resources

România va încerca să retragă dosarul Roşia Montană de la UNESCO. Declaraţia uluitoare aparţine premierului Mihai Tudose, conform protv.

Tudose a explicat marţi seară într-un interviu televizat că nu înţelege de ce guvernul Cioloş a declarat zona sub care se află cel mai mare zăcământ de aur al României, arie protejată. Declaraţia premierului a stârnit valuri de comentarii pe reţelele de socializare, subiectul Roşia Montană fiind unul sensibil, care a scos în stradă sute de mii de români.

Contactat miercuri de Ştirile Pro TV, ministrul Culturii Lucian Romaşcanu a spus că se va înfiinţa “o comisie internă de evaluare a procesului de înaintare a dosarului către UNESCO, pentru că, din ce înţeleg din minister, nu au fost îndeplinite şi respectate toate procedurile pentru definitivarea acestui dosar.”

Întrebat cum a putut fi înscrisă Roşia Montană în aceste condiţii, ministrul a spus că dosarul “poate fi complet din punct de vedere al UNESCO, dar poate fi incomplet din punctul de vedere al ţării emitente, al României si al intereselor acesteia”.

Premierul Mihai Tudose a declarat marţi că nu crede că statul român va pierde în procesul cu Gabriel Resources, care cere despăgubiri de 4,4 miliarde dolari pentru nedemararea proiectului exploatării aurifere de la Roşia Montană.

Dupa care a acuzat Guvernul Cioloş că în ultimele zile de mandat a înaintat actele necesare către UNESCO pentru a declara toată zona arie protejată natural, motiv pentru care nu se vor mai putea face exploatări de zăcâminte acolo în cazul în care UNESCO va finaliza procedura de declarare ca arie protejată natural.

„Vom încerca să retragem, să scriem că nu ne mai menţinem punctul de vedere, punându-ne într-o situaţie absolut ciudată faţă de organele internaţionale de profil. Dacă lucrurile rămân definitive, s-a închis” , a spus Tudose. “Acolo sunt zăcămintele noastre. Putea să o declare protejată pe la noi prin casă, iar noi o protejam, noi o deprotejam – puteam să spunem că acolo trăieşte ultima specie de libelulă şi apoi constatam că libelula nu mai e şi nu a lăsat moştenitori. Nu cred în coincidenţe”.

Declaraţiile au fost facute la o televiziune de ştiri. Anul trecut, vestea includerii zonei Roşia Montană într-o arie protejată a fost primita cu multă susţinere din partea societăţii civile.

În opoziţie cu premierul, cei de la USR au avertizat că Executivul pregăteşte retragerea dosarului Roşia Montană de la UNESCO şi îi acuză pe guvernanţi de faptul se pregătesc “să facă blat” în litigiul de la Washington, pentru a nu se afla adevărul despre modul în care firma care a data cum in judecata statul roman ar fi cheltuit sute de milioane de dolari în România cu politicienii, experţii, jurnaliştii şi agenţiile de publicitate şi PR care au susţinut proiectul minier.

De ce riscă România să piardă procesul cu Gabriel Resources pentru Roşia Montana

Protestele declanşate de acest subiect, în toamna anului 2013, au fost cele mai ample din istoria post-decembristă, pana la protestele de la ordonanta 13. Atunci s-a creat comunitatea Salvaţi Roşia Montană, una dintre cele mai mari comunităţi civile din ţară, informează adevărul.ro.

Statul român riscă să piardă procesul cu Gabriel Resources la Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID) şi să plătească daune de 4,4 miliarde dolari. Asta pentru că fostul ministrul al Culturii, Corina Şuteu, ar fi trimis la UNESCO solicitarea includerii Roşiei Montana în patrimoniul mondial fără acordul Guvernului.

Semnalul de alarmă a fost tras de un consilier din Ministerul Culturii. Cătălina Pîrvu susţine, într-un punct de vedere trimis actualului ministru al Culturii, Lucian Romaşcanu, că Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul ”Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial, doar prin asumarea ministrului Culturii de la acea vreme, Corina Şuteu, fără a fi aprobat la nivel de prim-ministru şi fără un memorandum aprobat de Guvernul României. Nici Ministerul Afacerilor Externe nu ar fi avizat trimiterea dosarului.

Totodată, pentru că Roşia Montana cuprinde şi o zonă strategică a teritoriului României, ar fi fost necesar avizul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Economiei, Ministerului Justiţiei şi Ministerului de Finanţe – lucru care nu s-a întâmplat, susţine Cătălina Pîrvu.

Cu toate acestea, arată consiliera, pe adresa transmisă de Ministerul Culturii directorului Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO se specifică, în mod fals, faptul că demersul a fost asumat de GUvernul României.

”În lipsa existenţei avizelor şi aprobărilor menţionate, Ministerul Culturii se va afla în situaţia de a răspunde pentru toate aspectele de nelegalitate, încălcare legislativă, instituţională, strategică şi de securitate naţională privind teritoriul României, precum şi de a asuma şi de a răspunde de prejudiciile cauzate României de litigiile internaţionale. Acest fapt va duce la situaţia în care Ministerul Culturii va trebui să răspundă şi să suporte costurile pentru daunele financiare pe care România va trebui să le plătească terţilor în instanţele naţionale/internaţionale”, se arată în document.

Proces de arbitraj internaţional

Procesul de arbitraj dintre compania Gabriel Resources şi statul român pentru investiţia de la Roşia Montană, judecat de Tribunalul ICSID din Washington, se desfăşoară cu uşile închise. Judecătorii au decis că publicul şi părţile neimplicate în dispută nu vor avea acces la rapoartele experţilor prezentate în cadrul procedurii şi nici la declaraţiile martorilor din proces.

Hotărârea poate fi modificată doar dacă cele două părţi aflate în litigiu decid altfel sau dacă, la propunerea uneia dintre părţi, Tribunalul decide să amendeze în acest sens regulile de confidenţialitate convenite pentru acest arbitraj.

Tribunalul a luat această hotărâre după ce a primit, la jumătatea lunii martie 2017, o scrisoare de la mai multe ONG-uri care se opun proiectului de la Roşia Montană. Acestea au solicitat să fie informate dacă şi în ce condiţii ar fi posibil accesul publicului sau al părţilor neimplicate în dispută, pentru a putea deveni interveniente în cadrul procedurii de arbitraj la rapoartele experţilor şi la declaraţiile martorilor. Semnatarele scrisorii erau Alburnus Maior, Greenpeace CEE Romania şi Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.

Decizia Tribunalului s-a bazat şi pe observaţiile părţilor în litigiu, Gabriel Resources şi statul român, asupra scrisorii ONG-urilor. În sprijinul deciziei sale, Tribunalul de la Washington a invocat prevederi din Acordul România-Canada din 2009 privind protejarea reciprocă a investiţiilor, precum şi propriile sale ordine anterioare cu privire la confidenţialitatea documentelor prezentate în cadrul procedurii de arbitraj, stabilite în urma acordului între părţi. Potrivit documentelor depuse de cele două părţi la Tribunal, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) declasificase, până la finalul lunii august a anului trecut, un număr de 242 de documente oficiale anterior clasificate ca secrete de serviciu, legate de proiectul minier aurifer blocat de la Roşia Montană.

Gabriel Resources vrea despăgubiri uriaşe

Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a anunţat la finalul lunii iunie că va solicita despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni) de la statul român, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor, prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roşia Montană.

Ultima audiere în proces, cu participarea ambelor părţi, este prevăzută pentru intervalul 9-20 septembrie 2019, iar decizia finală ar putea fi luată în anul 2020. Statul român este reprezentat în acest moment în litigiul cu Gabriel Resources de la ICSID de către consorţiul format din casa elveţiană de avocatură Lalive din Geneva şi firma românească Leaua şi Asociaţii. De cealaltă parte, acţionarul majoritar al RMGC se bazează pe americanii de la White&Case şi pe românii de la Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii. Gabriel Resources acuză România de încălcarea tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.

Compania minieră solicită ”compensarea integrală care i se cuvine potrivit prevederilor tratatelor pentru faptul că i-au fost încălcate drepturile cu privire la dezvoltarea proiectului, ca o consecinţă a violării de către România a acestor tratate” şi susţine că a investit în total peste 700 de milioane de dolari în proiectul de la Roşia Montană. Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.