Una dintre măsurile legislative luate în calcul de Ministrul Justiţiei pentru reducerea supraaglomerării din penitenciare, în contextul hotărârii CEDO privind condiţiile din închisori, este supravegherea electornică, potrivit ministrului Justiţiei Tudorel Toader.
„Am vorbit cu Ministerul Executării Pedepselor din Georgia. Dânşii au avut o problemă de sistem în 2012, am văzut care e pachetul de măsuri luate şi care a rezolvat în mare problema Avem în vedere să preluam o parte din măsurile dânşilor. În alte state există măsura supravegherii electronice şi avem în vedere alte măsuri la nivel normativ”, a declarat ministrul Justiţiei.
Întrebat de costurile acestui sistem, Tudorel Toader a răspuns:
„Orice act normativ, orice lege adoptată trebui să răspundă mai multor cerinţe iar cel care adoptă actul trebuie să asigure sursa de finanţare. În condiţiile în care legiuitorul adoptă legea privind supravegherea electronică, concomitent, automat, asigură şi resursele financiare necesare. Altcumva, ar adopta o lege neconstituţională. Brăţara nu se întreţine, ci sistemul de supraveghere. Preţurile se schimbă de la un an la altul, condiţiile de achiziţie pot fi diferite. Preţul concret va fi stabilit de comisiile de achiziţie”
Ministrul Justiţiei a anunţat, miercuri, că va avea discuţii cu liderii sindicatelor din penitenciare pe 8 august, la ora 10.00.
„Avem în vedere următoarele: stadiul construcţiei a două noi penitenciare; modernizarea / extinderea penitenciarelor existente; posibilitatea transformării unor foste unităţi militare, în unităţi penitenciare. Pe plan legislativ, avem în vedere următoarele: finalizarea şi adoptarea Statutului funcţionarilor din penitenciare; punerea în aplicare a Legii referitoare la recursul compensatoriu; posibile modificări ale proiectului de lege referitor la graţierea unor pedepse; posibilitatea consacrării legislative a măsurii supravegherii electronice”, a explicat Tudorel Toader, miercuri dimineaţa, pe pagina sa de Facebook.
În aprilie, CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a cerut statului român ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.
