Misterul dispariției PETROLULUI DEVERSAT de platfoma petrolieră DEEPWATER HORIZON a fost dezlegat: Sunt responsabili MICROBII consumatori de ULEI

„Acesta oferă cea mai completă descriere a ceea ce s-a întâmplat cu rezidurile de hidrocarburi din largul oceanului în timpul evenimentului”, a declarat Gary Anderson, ecologist microbiologic de la Laboratorul Național al Departamentului de Energie din Berkeley.

„Evenimentul” a fost cea mai mare deversare de petrol din istorie – deversarea de petrol de la Deepwater Horizon din Golful Mexic în 2010. Se estimează că, cantitatea totală a petrolului deversat în Golf a fost de 4,9 milioane de barili. British Petroleum (BP) a acceptat în cele din urmă să plătească 18,7 miliarde de dolari în daune, cea mai mare decontare corporativă din istoria americană.

Deversarea s-a produs ca rezultat al unei explozii pe platforma de foraj Deepwater Horizon din 20 aprilie 2010, și a incendiului. Platforma era localizată la aproximativ 40 de mile (65 de km n.t.) distanță de la coasta statului Louisiana, iar explozia a ucis 11 muncitori, și a rănit alte 17 persoane.

A durat câteva luni pentru aduce sub control scurgerea de petrol, în timp ce scurgerile au continuat până în 2012. La vremea respectivă, există o mare îngrijorare cu privire la modul în care avea să fie curățat vreodată atât de mult petrol, folosind tehnologia disponibilă.

Dar uimitor, țițeiul a dispărut practic singur, conducând la explicații diferite. O explicație a fost că, cauzele naturale precum microbii consumatori de ulei au salvat situația.

Acum, datorită activității lui Anderson și a altora, bacteriile consumatoare de ulei au fost identificate, iar explicația a fost publicată în „Proceedings of the Academy of Sciences”, sub titlul destul de lung, „Simularea deșeurilor de petrol de la Deepwater Horizon dezvăluie specializarea pe substrat în cadrul unei comunități complexe de consumatori de hidrocarburi.”

„Am simulat condițiile de deversare a petrolului din Golful Mexic în laborator și am reușit să înțelegem mecanismele de degradare a țițeiului de către toate bacteriile principale consumatoare de uleiuri petroliere care au fost studiate în deversarea inițială de petrol”.

După un studiu de 64 de zile, Anderson a prezentat pe scurt rezultatele.

„Studiul nostru a demonstrat importanța utilizării agenților de dispersare în vederea producerii picăturilor de petrol, plutitoare, care au ținut o mare parte a petrolului să ajungă la suprafața oceanului. Microbii care apar în mod natural la această adâncime sunt extrem de specializați în supraviețuire prin utilizarea componentelor specifice ale uleiului pentru sursa lor de hrană. Astfel, picăturile de ulei au oferit o suprafață mare în care microbii să consume uleiul.”

Rezultatul practic al acestui studiu arată ceea ce trebuie făcut în legătură cu deversările de petrol în viitor, a explicat Anderson.

„Acum avem capacitatea de a identifica organismele specifice care ar consuma în mod natural uleiul dacă s-ar produce deversări în alte regiuni și pentru a calcula gradul de împuținare a țițeiului pentru a afla cât timp ar dura consumul de petrol scurs la adâncime”.

Nu este clar dacă acești microbi există și în alte zone climatice, cum ar fi Alaska.

„Golful Mexic găzduiește una dintre cele mai mari concentrații de scurgeri naturale de hidrocarburi subacvatice și s-a considerat că acest lucru a contribuit la cantitatea microbilor consumatori de ulei care au fost observați în puțurile subacvatice… Cea mai mare speranță pentru viitor ar fi să nu mai existe deversări de petrol. Dar având capacitatea de a controla condițiile în laborator ar putea să ne permită să dezvoltăm noi metode de atenuare a impactului lor.”

Ceea ce este clar este că toată exploatarea energiei și întreaga utilizare a energiei este potențial periculoasă – altfel , nu ar fi capabilă să realizeze ceea ce face prin funcționarea mașinilor, în motoarele de automobile și chiar în iluminarea locuințelor noastre. De asemenea, este clar că giganți energetici, cum ar fi British Petroleum, ar trebui să fie trași la răspundere dacă sunt neglijenți în extracția de petrol din locuri precum Golful Mexic.

Cu toate acestea, trebuie să se înțeleagă că există și aceia care au o agendă de a prezenta toată industria privată ca fiind „rea”, cu explicația că guvernul este „salvatorul”. Scopul final pentru mulți este trecerea proprietății private în cadrul Guvernului – care este însăși definiția socialismului.

Alternativa la forajul petrolului, construcția centralelor nucleare și celelalte activități de furnizare a combustibilului pentru economia de piață de a reduce nivelul de trai. Mii de oameni și-au pierdut viața în accidente rutiere, accidente de avioane, accidente de tren și altele asemenea, dar nimeni nu susține în mod serios că ar trebui să abandonăm toate mașinile, avioanele și trenurile. Totuși, cei care nu operează aceste de căi de transport într-o manieră sigură ar trebui să fie trași la răspundere, dar nici o afacere sau individ nu poate elimina vreodată toate riscurile – și nici guvernul nu poate. După cum a spus președintele Warren Harding în 1920, „Toate relele umane nu sunt vindecabile prin legislație”. Astăzi ar fi trebuit să adauge „sau prin edicte birocratic”.

În urma dezastrului, nu numai BP, ci și operatorul de platforme Transocean și contractorul Halliburton, au fost penalizați de o anchetă guvernamentală, argumentând că exista ciment slab în puț. Halliburton și BP au dat vina unul pe altul, iar Halliburton a afirmat că au avertizat BP cu privire la problema cimentului.

Unele precedente periculoase au fost stabilite în reacția guvernului S.U.A. În locul funcționării normale a sistemului judiciar, care a fost implicat în investigație, și care trebuia eventual să lanseze acuzații penale și civile împotriva lui BP și a partenerilor săi, președintele Obama a stabilit o „comisie a Casei Albe” pentru a efectua o investigație. Cu opinia publică, care în mod evident, era foarte pornită asupra BP, iar această acțiune(de sancționare n.t.) i-a ajutat cu siguranță lui Obama la alegerile prezidențiale din 2012.

În cele din urmă, sancțiunile penale și civile și plățile către un fond funciar au costat BP 42,2 miliarde USD. În mod evident, BP și orice altă companie responsabilă de dezastrul de la Deepwater Horizon ar trebui să fie trase la răspundere, dar se suspectează că suma de 42,2 miliarde de dolari ar putea fi excesivă. Și politică.

Din fericire, Dumnezeu a furnizat microbi care consumă ulei pentru a atenua eșecurile ființelor umane.