La sfârşitul anului 1467, Ştefan cel Mare a fost atacat de regele ungar Matia Corvin, bătălia decisivă fiind dată la Baia. Deşi a câştigat, voievodul moldovean a omorât peste 40 de boieri ce l-au trădat şi nu au atacat armata ungară, fapt ce îl putea costa victoria pe Ştefan cel Mare.
În vara anului 1467, Ştefan cel Mare, voievodul Moldovei, a întreprins mai multe demersuri printre secui, cu scopul de a-i răscula pe aceştia împotriva lui Matia Corvin, regele Ungariei. Cum conducătorul ungar le-a impus secuilor taxe foarte mari, ei au fost convişi uşor de către oamenii lui Ştefan că ar fi bine să lupte împotriva lui Matia Corvin. Din nefericire pentru secui, revolta lor a fost înăbuşită rapid de către armata ungară condusă de însuşi regele ungar.
Hotărât să se răzbune pe Ştefan cel Mare, Matia Corvin a adunat o armată destul de numeroasă formată, conform unor istorici, din aproximativ 40.000 de soldaţi. Domnitorul moldovean a reuşit şi el să strângă 12.000 de răzeşi, pentru a opri armata regelui ungar. Bătălia dintre cele două oştiri s-a dat în noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467, la Baia, fosta capitală a Moldovei.
„Văzându Mateiaşu craiul volniciia lui Ştefan vodă că nu o poate supune, strângându multă oaste a sa şi luundu ajutoriu şi de la alţii, au purces în anii 6975 (1466) şi au tras spre Moldova. (…) Socotind ca să nu rămâie vreun unghiu nepipăit de dânsul, au lăsat drumul Sucevii, unde-l aştepta Ştefan vodă, şi la Bae ş-au întorsu calea şi au sosit la Bae, luni, dichemvrie 14 zile şi acolea, cum nu vrea avea nici o grijă de nici o parte, lăsându-ş oastea fără de nici o grijă, nici pază, ci la băuturi şi la prăzi. Unde avându Ştefan vodă ştire şi prinzându limbă, marţi noaptea, dichemvrie 15, au aprinsu târgul asupra lor, cându ei era fără de nici o grijă. Şi fiindu şi béţi şi negătiţi de război, i-au lovitu Ştefan vodă cu oaste tocmită în răvărsatul zorilor, de multă moarte şi pierire au făcut într-înşii. Că ei nefiind tocmiţi de război, nimica de arme nu s-au apucatu, ci de fugă, nici urma să ia carii scăpa, că fiind noaptea, de nu ştiia încătro vor mérge, în toate părţile rătăciia, de-i vâna ţăranii în zăvoaie, prin munţi, unde vreo 12.000 pieriţi s-au aflatu. Mai apoi şi însuşi craiul, rănitu de săgeată foarte rău, de-abiia au hălăduitu pre poteci, de au ieşitu la Ardeal”, a menţionat cronicarul Grigore Ureche în Letopiseţul ţărâi Moldovei, de când s-au descălecat ţara.
Chiar dacă era depăşit numeric, Ştefan cel Mare a reuşit să-l învingă pe duşmanul său, Matia Corvin. Domnitorul moldovean a dat ordin să incendieze oraşul Baia, luându-i astfel prin suprindere pe oştenii regelui ungar. Victoria moldovenilor a fost una destul de clară, conform izvoarelor istorice în bătălie fiind rănit până şi Matia Corvin, cel care ar fi fost lovit cu trei săgeţi şi o lance.
„După bătălia de la Baia ambii rămîn cu un gust amar: Ştefan nu reuşeşte să-l omoare pe Matia, iar Matia nu izbuteşte să-l detroneze pe Ştefan. Din nou, aceleaşi constrîngeri, precum şi banii Veneţiei şi promisiunile Romei îi reunesc în numele luptei pentru cruce. Trupele moldave şi ungare, care trebuiau să lupte împreună, se bat între ele. Se ajunge la un compromis, care susţine obţinerea victoriei de la Vaslui”, a arătat istoricul Alexandru Simon.
Deşi victoria lui Ştefan cel Mare a fost una destul de clară, acesta nu a fost mulţumit de faptul cum au acţionat mai multe corpuri din armata sa, simţindu-se trădat de o parte dintre boierii săi. Fiind conştient că această trădare l-ar fi putut costa domnia sau chiar viaţa, domnitorul moldovean a dat ordin ca mai mulţi boieri ce nu au acţionat conform spuselor sale să fie omorâţi.
„La începutul domniei lui Ştefan cel Mare, mai mulţi boieri s-au arătat nemulţumiţi atât de politica externă, cât şi de politica internă a voievodului. Astfel, în bătălia de la Baia, o parte dintre aceştia l-au trădat pe domnitor, care însă şi aşa a reuşit să-l învingă pe regele ungar Matia Corvin. Imediat după bătălia câştigată, peste 40 de boieri, mai mici sau mai mari, au fost traşi în ţeapă. Printre aceştia s-a numărat şi vornicul Crasneş, care împreună cu cetele sale nu a participat la bătălie, permiţându-i regelui ungar să scape cu viaţă”, a declarat şi istoricul sucevean Ilie Gliga.
Ştefan cel Mare şi Matia Corvin aveau să încheie o alianţă în 1475 când pericolul otoman a făcut ca cele două părţi să lupte împreună împotriva turcilor.
