VIDEO: Pseudo-episcopul Hușilor apelează la mercenarii jandarmi pentru a evacua un preot căruia îi reținea din salariu

ASA VA FI CU CEI CARE ISI CAUTA DREPTATEA,,MASONERIA ISI SPUNE CUVANTUL SATANIC,,,FOLOSESC ORICE MIJLOACE LA INDEMANA

Poate bietul episcop e ros de alte patimi. Si dvs ca preot cred ca stiti foarte bine care este calitatea de ortodox a multor romani. Asa ca ce vreti de la niste oameni care executa ordine.

S-ar putea face o comparatie intre jandarmii de aici si preotii care faceau compromisul ecumenismului, inainte de „marele sino”. Atunci nu se scandaliza nimeni. Se tacea malc.
Pe ici pe colo se mai trezea un preot.

In loc sa fi pomenit in continuare si sa fi facut publice comentariile episcopilor care nu au semnat la Creta si in felul acesta mai multi oameni ar fi aflat e aceasta nelegiure, acum restul care sunt cat de cat interesati tind sa va evite si chiar sa nu mai vorbeasca de sinod.

Am vb cu duhovnicul meu si mi-a zis ca numai un om din biserica lui mai vb de sinod si acela are nu stiu e prolema personala.

Deci, fratilor, cam asta e pleroma mare care a fost foarte bine catehizata de s-a ajuns aici.

Eu ma tot gadesc cum a facut staretul de la Sihastria cand s-a schimbat calendarul. Ma intreb care dintre voi, fratilor a-ti postit post negru cu rugaciune, precum staretul, ca sa va descopere Dumnezeu ce sa faceti.
Noi dam usor exemple ale unor Sfinti Parinti. Insa ei aveau alt duh.

Citi 4. 2. Vedenia lui Kir Daniil (care a fost la anii 1763) – Sfarsitul omului cules din sfintele scripturi.
Foarte interesanta aceasta marturie:

Trimis fiind la Constantinopol pentru oarecare nevoi ale mănăstirii şi plecând de la Kerkira am venit în Constantinopol. Binevoind Dumnezeu şi văzând această cetate plină de păgânătate şi pe acei agareni (turci) îndrăciţi cu răutate asupra creştinilor, s-a aprins sufletul meu să mărturisească cu îndrăzneală pe Domnul nostru Iisus Hristos, chiar şi înaintea împăratului de m-ar fi dus. Deci, sfătuindu-mă cu duhovniceştii părinţi şi vestindu-le lor dorinţa mea, nu mi-au dat voie să fac un astfel de lucru (care nu este fără de primejdie). Dar aflând eu un duhovnic iscusit i-am spus lui scopul meu, şi mi-a poruncit să mă rog lui Dumnezeu cu lacrimi fierbinţi şi „de este bine şi plăcut Lui, gândul pe care îl ai spre folosul tău şi al altora, îţi va descoperi ţie prin vreo arătare Dumnezeiască favorabilă sau potrivnică gândului tău”. Şi mi-a poruncit să adaug post îndoit şi aşa, dacă se va descoperi vreo vedenie, bine te vei încredinţa de nevoinţa mărturisirii, ca să te faci
vrednic dorinţei tale. Şi am cumpărat două lumânări, ca să mă apuc de nevoinţa pe care mi-a dat-o duhovnicul. Nevoindu-mă la rugăciuni cu lacrimi până la al noulea ceas al nopţii, slăbind de starea cea multă, am adormit. Atunci, aducându-Şi Domnul aminte de mine, văd înaintea mea un
tânăr strălucind ca un fulger, întrebându-mă: „Ce ai Daniile, de ce te întristezi? Ţi se cade mai bine a te bucura decât a te întrista.”

Deci, sculându-se toţi Sfinţii, după rânduială, câte doi, şi închinându-se, sărutau bederniţa Stăpânului Hristos şi, mai pe urmă de tot, am mers şi eu, împreună cu Mucenicul Anastasie. Şi eu, nevrednicul, apropiindu-mă de Stăpânul Hristos, am zis: „Doamne, ajută-mi!” Atunci mi-a zis:
„Daniile, vezi să nu îndrăzneşti a mărturisi pe faţă, că mare primejdie ţi se va întâmpla ţie.” Atunci am zis: „Fie voia Ta, Doamne!”
Iar Maica Domnului mi-a zis: „Nu te mâhni pentru
aceasta. Dacă ai fi mărturisit, mare vătămare s-ar fi întâmplat
bisericilor şi creştinilor. Şi dacă ai fi mărturisit pe faţă, nu ai fi
scăpat de vicleşugurile lor, pentru că voiau să te închidă într-o
casă împreună cu nişte fete ca să te spurce pe tine prin viclenii,
Monah Zosima Pascal-Prodromitul 48
iar tatăl tău a fost pe aici mai înainte şi a făcut multe feluri de
vrăji, şi i-au arătat lui vrăjitorii că te-ai făcut creştin şi călugăr
şi vei veni în Constantinopol şi nu se pricepe cum te-ai botezat
şi nepricepându-se, socotea de nu cumva în Ţara Românească
ai primit Sfântul Botez. Şi, aşteptându-te, au trimis un om
anume, care se făţărnicea că este creştin, şi te-au căutat
pretutindeni, doar te vor afla, şi au lăsat pe alţii aici în oraş,
cercetând, poate te vor afla. Însă ce trebuinţă este de a te face
mucenic? Pentru că de vei păzi poruncile Fiului meu, vei
câştiga împărăţia cerurilor.”

Iar eu am zis: „Preacurată Doamnă, Născătoare de Dumnezeu, doream ca să se facă şi părinţii mei creştini.” Ea mi-a zis: „Să nu ai nici o purtare de grijă pentru părinţii tăi, pentru că maica ta s-a săvârşit anul trecut şi, pentru rugăciunile tale, s-a mântuit, iar pentru tatăl tău nicidecum să nu te rogi, pentru că şi înviere din morţi de ar vedea nu va crede, că mari rele face el creştinilor.”
Şi i-am zis: „Doamnă, Născătoare de Dumnezeu, un dar încă mai cer: să mă laşi, aici în biserica ta, să aprind candelele şi să slujesc.” Iar ea mi-a zis: „Să ştii că, aceste candele sunt totdeauna aprinse, de trei sute de ani şi mai mult, iar aici nu poate om să rămână. Tu, însă, să te duci iară unde ai fost, dar la Sfântul Munte să nu te duci, pentru că s-au întâmplat multe ispite şi vor veni şi mai multe. Iar acestea, pe care le-ai văzut, care este adevărata slavă a Fiului meu, să le spui
Arhiepiscopului Ptolomaidei.”

Şi a venit un om şi a intrat în biserică şi a zis către ceilalţi: „Spuneţi împărătesei că păgânul împărat, cu nedreptate, vrea să omoare pe arhierei şi pe boieri.” Şi îndată, sculânduse
din scaun Născătoarea de Dumnezeu, au urmat toţi după dânsa şi noi dimpreună şi, prin cântarea Născătoarei de Dumnezeu, îndată au căzut acolo semnele semilunii şi s-au scufundat. Şi apropiindu-se de mijlocul oraşului au aflat pe arhierei şi pe boieri cu mâinile legate dinapoi, iar pe trei arhierei şi pe doi din boieri cu capetele tăiate. Dacă a văzut Născătoarea de Dumnezeu acestea, a făcut semn Sfântului Hristofor, care, luând sabia din mâna gealatului i-a tăiat capul.
Deci, lăsând pe ceilalţi acolo, a mers Născătoarea de Dumnezeu în casa tiranului împărat, care şedea în scaun, şi a zis către dânsul Stăpâna şi Pururea Fecioara Măria: „Prea păgâne şi fără de lege, cum ai îndrăznit a omorî pe arhierei şi pe boieri?” Iar el cu obrăznicie a zis către Născătoarea de Dumnezeu: „Cine eşti tu care cu îndrăzneală ai intrat şi vorbeşti cu acest fel de cuvinte?” Iar cei ce erau împrejurul Născătoarei de Dumnezeu i-au zis lui: „Neîndumnezeitule, nu
vezi pe împărăteasa cerului şi a pământului, care a venit să te piardă pe tine?” Şi îndată răpindu-l Sfântul Hristofor din scaun l-a trântit jos şi a şezut Născătoarea de Dumnezeu pe scaun şi a
zis către dânsul cu mânie: „Pentru care pricină nelegiuitule ai omorât amar pe arhierei şi pe creştini şi pe ceilalţi ai vrut să-i omori? Ce rău ţi-au făcut ei, ţie?” Iar tiranul a zis către dânsa:
„Pentru aceasta i-am omorât pe dânşii, că au scris vrăjmaşilor mei şi potrivnicilor ca să vie asupra mea; ba am vrut să-i omor pe toţi.” Dar Maica Domnului i-a zis: „Nu aceştia au scris, prea
necredinciosule, vrăjmaşilor tăi; ci eu îi aduc asupra ta, vrând a te sfărâma pe tine şi pe neamul tău, pentru că nu mai pot suferi vătămările tale cele mari şi pagubele şi nedreptăţile tale ce le
faci creştinilor.”