Au trecut 30 de ani … SATANISTA ELENA CEAUSESCU: “Jos porcaria!”, iar Biserica Sfanta Vineri a fost demolata, caci Patriarhul Teoctist nu s-a opus. Doi ani dupa aceea satanista a fost impuscata precum un caine …

Au trecut 30 de ani de cand Biserica „Sfanta Vineri” a fost distrusa cu buldozerele la ordinele lui Nicolae si ale Elenei Ceausescu.

Iata un articol mai vechi, din 2011, de pe stiri.kappa.ro, despre desfasurarea si dedesubturile demolarii Bisericii „Sfanta Vineri”-Herasca si ale noului proiect, „falsul”, ridicat din temelii de curand, in cartierul Drumul Taberei.

Biserica demolata de Ceausescu. Reconstructia

In 1987, Elena Ceausescu a spus „Jos porcaria!”, si Biserica „Sfanta Vineri”-Herasca a fost distrusa. Azi, fostul preot paroh o reconstruieste la 150 de metri de fostul lacas. Pe locul in care era odata altarul bisericii acum intorc tramvaiele, strajuite de cateva blocuri in anostul stil comunist. La cativa pasi mai incolo, in mijlocul unui fel de maidan din buricul Capitalei, se ridica o copie la aceleasi dimensiuni a fostului lacas de cult, cel mai popular din Bucuresti pina in 1987.

Este o reparatie simbolica, ce nu poate insa sterge trista istorie a unei demolari facute din ordinul direct al sotiei dictatorului.

Apogeul nebuniei: proaspat restaurata si apoi daramata

“Jos porcaria!” Aceste doua cuvinte, scuipate pe 13 iunie 1987 de Elena Ceausescu, au pecetluit distrugerea “Sfintei Vineri”-Herasca.

Preotul paroh Gelu Bogdan se afla la doi metri distanta de ea, in curtea lacasului, si parca si acum o vede in fata ochilor pe sotia dictatorului, insotita de temutul Ion Dinca “Teleaga”.

Era sambata, 13 iunie 1987, si aceasta venise in inspectie, pe teren, pentru a vedea cu ochii ei zona ce urma sa fie transformata. Decizia fusese luata deja, insa viza doar translarea bisericii, asa cum s-a intamplat si in alte cazuri. Restaurarea sa dupa cutremurul din 1977, cu bani din donatii si de la Patriarhie, fusese incheiata in 1985 si era considerata printre “perlele” Patriarhiei, cu atat mai mult cu cat detinea si peste 15.000 de metri patrati in jurul sau.

Din pacate, pana la urma, Biserica “Sfanta Vineri” a fost a 17-a dintre cele 23 distruse de comunisti in Bucuresti si cea care a starnit parca cea mai mare mahnire. Incercarile de a o salva au indarjit-o si mai mult pe Elena Ceausescu intrucat ele au venit din partea unor stalpi ai sistemului.

“Cand s-a aflat de acest ordin, 11 personalitati ale vremii, precum Eugen Barbu, Fanus Neagu, Corneliu Vadim Tudor, Sabin Balasa si Ion Lancranjan, au facut un memoriu ce a fost depus la toti cei care ar fi putut s-o salveze, de la Ilie Ceausescu la Suzana Gadea si Tamara Dobrin”, povesteste preotul Bogdan.

Ultima liturghie si evacuare cu gaze lacrimogene

In duminica de 14 iunie s-a tinut ultima liturghie, iar a doua zi, la slujba de vecerenie, credinciosii au fost scosi din biserica cu amenintari si gaze lacrimogene. Marti, pe 16, au inceput demolarile cu o cladire anexa a bisericii, casa parohiala si azil al Patriarhiei. Miercuri s-a facut o ultima incercare de a salva biserica, la primarul de atunci al Capitalei, Constantin Olteanu, care s-a dovedit insa neputincios si s-a dus personal la biserica sa anunte punerea in executie a demolarii.

„Jos Ceausescu!”, Europa Libera si arestarile

S-au auzit atunci primele vociferari, iar dupa-amiaza au fost adusi puscariasi pentru a implini lucrarea. “Militarii si angajatii ICRAL fugisera, spre cinstea lor”, explica preotul, care s-a vazut obligat sa goleasca biserica pentru a salva ce se putea.

“Joi, pe 18 iunie, un puscarias a murit pe loc, altul a cazut de pe schela si a murit dupa aceea”, isi aminteste preotul.

Pe 19 iunie, chiar intr-o vineri, distrugerea a fost definitivata in primele strigate publice de “Jos Ceausescu!”.

La ora 18.00, in locul bisericii, era un covor de lumanari. Povestea dramatica a “Sfintei Vineri” a ajuns imediat la Europa Libera, iar pe baza imaginilor inregistrate de la demolare au urmat arestarile.

Preotul, chemat la Militie de 15 ori

“Eu nu am fost arestat, cum au fost alti membri ai Consiliului Parohial, pentru ca si din Franta, unde fusesem la studii, si de la Vatican, care-mi daduse bursa, se facusera proteste la ambasadele de acolo. M-au chemat insa de 15 ori la Militie, pe Calea Victoriei. In cele din urma m-au expulzat din Bucuresti. M-am dus la Manastirea Rohia, unde l-am cunoscut pe Nicolae Steinhart, insa in scurt timp m-au gasit si a trebuit sa plec”, spune preotul.

Pe 22 iunie a primit ingaduinta de a se intoarce in Bucuresti, iar patriarhul Teoctist l-a pus in fata unui compromis deja facut cu securistii: sa ramana consilier la Patriarhie, responsabil cu diaspora si bursierii romani, dar sa nu mai slujeasca.

PF Teoctist nu s-a opus demolarii

A fost un compromis acceptat si de preot pentru ca i s-a dat in grija recladirea Bisericii “Sfantul Gheorghe Nou”, distrusa de cutremur si salvata de la demolare doar datorita mormantului lui Constantin Brancoveanu, pe care-l adaposteste. Abia dupa 1990 Gelu Bogdan a putut sa slujeasca din nou acolo, insa visul sau a fost sa reconstruiasca “Sfanta Vineri”, biserica prabusita sub ochii sai.

“A functionat un fel de coalitie malefica impotriva Bisericii. Unii din cei care au tras sfori la demolare s-au opus si dupa aceea reconstructiei”, spune preotul.

Unul dintre personajele de al carui nume se leaga darimarea bisericii este PF Teoctist, care, sustin mai multi preoti, nu s-a opus demolarii. Desi a fost vazut in Patriarhie in acele zile fierbinti, ulterior s-a lansat teoria ca nu se afla in tara in acel moment.

PIEDICI SI BUNI SAMARITENI

„Falsul” din Drumul Taberei si lupta pentru donatii

Proiectului de reconstruire a bisericii, ce a prins contur dupa Revolutie, i s-au pus piedici inclusiv de catre clerici, sustine preotul Bogdan. Asa a aparut o Biserica “Sfanta Vineri” in Drumul Taberei, unde preotii au sustinut ca au pus la temelie caramizi din vechiul lacas, atragand astfel donatii ce ar fi trebuit de drept folosite pentru refacerea „Sfintei Vineri”- Herasca.

Cea mai consistenta contributie au avut-o fratii Micula. Asa cum nu s-a opus demolarii, PF Teoctist nu s-a opus nici la asta. Dupa diligente nenumarate la primarul general si cel de sector, preotul Bogdan a primit, de la Primaria Sectorului 3, un teren de 1.000 mp, peste drum de Teatrul Evreiesc, iar la acel moment era ridicata deja pe jumatate noua “Sfanta Vineri”.

“Culmea, foarte mult m-a ajutat un evreu, al carui nume nu-l pot da. Iar primii 200 de mii de euro pentru constructie i-am obtinut de la omul de afaceri Costel Bucur (n.r. – patronul de la Gloria Buzau). Alte zece miliarde de lei le-am primit de la Primaria Sectorului 3 si inca 3 din donatiile credinciosilor, cu care speram sa o putem ridica la rosu pana in aprilie”, spune preotul.

Biserica se preconiza a fi impodobita cu vechile odoruri, duse in 1987 in exil la Cernica, printre care o catapeteasma batuta in 1871, la Viena, in 70 de kg de argint. Iar la temelia altarului se planifica sa stea un fragment autentic din pictura in foita de aur a vechii biserici, realizata de celebrul Dumitru Belizarie.