Germania şi Austria au criticat dur noul val de sancţiuni economice impuse Rusiei de către Statele Unite, pentru motivul că vizează proiectul Nord Stream 2, ce priveşte alimentarea cu gaze a Europei prin Marea Baltică, descriindu-le ca pe o ameninţare ilegală la adresa securităţii energetice a Uniunii Europene, relatează publicaţia Financial Times.
Printr-o măsură desemnată a transmite un mesaj dur Moscovei, Senatul Statelor Unite a aprobat (printr-un vot 97-2, doar senatorii Bernie Sanders şi Rand Paul votând împotrivă) înăsprirea sancţiunilor economice împotriva Rusiei şi crearea de noi restricţii ce vizează companiile ce susţin „conductele de export de petrol şi gaze ruseşti”.
Într-un comunicat public comun joi, Berlinul şi Viena au afirmat că un asemenea amendament marchează „un moment nou şi foarte negativ în ceea ce priveşte relaţiile dintre Europa şi America”.
Decizia Senatului american riscă să rupă consensul transatlantic delicat cu privire la sancţiunile împotriva Rusiei orchestrate de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, ce până acum excludeau exporturile ruseşti prin intermediul acestor proiecte în principal datorită faptului că vizau interese strategice ale Germaniei.
Noul episod vine în contextul răcirii relaţiilor dintre Berlin şi Washington odată cu inaugurarea noului preşedinte american şi afirmaţiile acestuia cu privire la excedentul comercial şi sub-finanţarea angajamentelor NATO ale Germaniei.
„Aprovizionarea cu energie a Europei este o chestiune ce vizează Europa şi nu Statele Unite ale Americii”, se afirmă în declaraţia semnată de Sigmar Gabriel, ministrul de externe al Germaniei, şi Christian kern, cancelarul Austriei.
Este probabil ca Angela Merkel să adopte o poziţie mai moderată faţă de decizia Senatului american în condiţiile în care este la curent cu opoziţia puternică a Poloniei şi a altor state est-europene faţă de proiectul Nord Stream, susţin jurnaliştii publicaţiei Financial Times.
Însă, declaraţia comună a celor două state a făcut uz de un limbaj destul de dur la adresa Statelor Unite:
„Noi nu putem accepta… ameninţarea unor sancţiuni ilegale extrateritoriale ce vizează companiile europene ce participă în dezvoltarea surselor de energie pentru Europa”, se afirmă în acestă declaraţie.
Sancţiunile votate de către Senatul american subliniază opoziţia faţă de Nord Stream 2, o conductă de gaze ce ar dubla capacitatea de export a Gazprom – uriaşa companie controlată de către Kremlin – şi ar trebui să aprovizioneze Europa cu gaz prin Marea Baltică. Noile sancţiuni ar urma să afecteze principalele companii europene din domeniul energiei – Shell, Engie şi OMV – ce susţin financiar acest proiect. Acţiunile tuturor acestor companii au înregistrat scăderi masive după votul din Senatul american. Decizia Senatului american reflectă mai degrabă iritarea Washingtonului cu privire la acuzaţiile aduse Moscovei de implicare în alegerile prezidenţiale de anul trecut.
Amendamentul votat de senat include de asemenea noi sancţiuni impuse Iranului, citând programul acestuia de dezvoltare a rachetelor balistice. Pentru a intra în vigoare acesta trebuie votat şi de Camera Reprezentanţilor, unde nu se aşteaptă o opoziţie semnificativă. Amendamentul codifică de asemenea sancţiunile existente impuse Rusiei în forma unei legi organice – un element ce nu-i permite Casei Albe relaxarea acestor sancţiuni în mod unilateral, fără consultarea Congresului.
Proiectul Nord Stream 2 se află sub supravegherea oficialilor de peste ocean din cauza faptului că va creşte dependenţa Europei de exporturile ruseşti de energie şi pentru că va reduce tranzitul de gaz prin Ucraina, un aliat apropiat al Statelor Unite. Însă, cei doi oficiali europeni au afirmat că Statele Unite urmăresc să-şi amplifice exporturile de gaz lichefiat (GNL) către Europa şi, din această cauză, văd acest proiect drept un competitor.
„Scopul acestora este asigurarea de slujbe în industria energetică a Statelor Unite”, au afirmat aceştia.
„Însă, cine şi cum exportă energie în Europa vom decide noi în concordanţă cu regulile unei pieţe libere”, au completat aceştia.
După realizarea primului transport de GNL către Polonia săptămâna trecută, oficialii administraţiei Trump au declarat că aceste exporturi „susţin locurile de muncă americane, scad preţurile la energie pentru partenerii noştri şi contribuie la scopurile de securitate energetică ale Europei”.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a arătat surprins de această decizie a Senatului american.
„Ştim că un nou amendament a circulat în Senat cu privire la înăsprirea acestor sancţiuni. Oare de ce? Acestea sunt doar un nou semn al luptei politice interne din Statele Unite”, a declarat liderul de la Kremlin.
Compania ce se ocupă de proiectul Nord Stream 2 a declarat că decizia Senatului este un semn a „politizării crescânde a acestui proiect din cauza intereselor comerciale”, şi a sugerat că decizia evidenţiază intenţia Statelor Unite a de deveni un furnizor important pe piaţa europeană.
„Această decizie fără precedent are ca scop în mod clar subminarea poziţiei unui viitor concurent în ceea ce este deja o piaţă foarte diversificată”, se arată în comunicatul companei.
Alexander Medvedev, adjunctul gigantului Gazprom, s-a arătat indiferent la impactul amendamentului votat în senat asupra companiei ruse.
„Cred că acest act legislativ are în vizor companiile americane. Acesta este un caz în care îţi tai propriul nas pentru a arăta mai frumos”, a declarat acesta pentru agenţia de presă Interfax.
