Protosinghel Ieronim Cozma – Predică la prăznuirea Sfinților Închisorilor

„Însemnează, că în vremea goanelor câţi rămâneau statornici în credinţa lui Hristos, în de obşte se numeau stătători. Care se împărţeau în două, în mărturisitori, şi mucenici. Şi mărturisitori se ziceau, cei ce luau feluri de chinuri pentru mărturisirea lui Hristos, şi nu se omorau. Iar mucenici, cei ce mureau în temniţe şi în munci.” (Pidalion)

CANONUL 14 AL SFÂNTULUI MUCENIC PETRU:

Iar de au pătimit unii silă multă şi nevoie, căscându-li-se gura, şi legături, şi au rămas cu răbdare întru aşezarea credinţei şi au suferit a li se arde mâinile, care se aducea fără de nevoie la nesfinţita jertfă, precum au scris mie de trei ori fericiţii mucenici din temniţă, încă şi alţi împreună slujitori, pentru cei din Libia. Unii ca aceştia mai ales când împreună mărturisesc pentru ei şi ceilalţi fraţi, pot a fi întru slujba (liturghisirea) lor, rânduiţi între mărturisitori, precum şi cei omorâţi întru multele chinuri, şi nu mai pot a vorbi, sau a zice, sau a se mişca spre a sta împotriva celor ce îi silesc în zadar. Că nici s-au învoit cu urâciunea lor, precum cu adevărat iarăşi am auzit de la cei împreună slujitori. Deci se va rândui între mărturisitori şi tot oricare vieţuieşte, după Timotei, plecându-se şi el celui ce zice: „Goneşte dreptatea, buna cinstire, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea. Nevoieşte-te cu buna nevoinţa credinţei, apucă-te de viaţa cea veşnică, spre care te-ai chemat, şi ai mărturisit buna mărturisire înaintea multor martori” (I Timotei: 6,11).

TÂLCUIRE
Cei ce pedepseau pe Sfinţii Mucenici, după alte multe munci, cu mare silă deschizându-le gura le punea ori vin, ori carne din cele idolojertfite, ori punând tâmâie şi cărbuni aprinşi în mâinile lor, îi trăgeau legaţi la capişte ca, nesuferind durerea arsurii, să arunce tămâia în focul capiştei şi să se arate că au jertfit. Aceştia dar, rânduieşte canonul, că de au stătut statornici în credinţă, şi au ales mai bine a li se arde mâinile, decât a lepăda tămâia cea pusă cu cărbuni în mâinile lor în focul capiştei, precum au făcut mucenicii cei din Libia (şi Sfântul Mucenic Varlaam), nu numai că pot să aibă ierosire, şi clerul (soarta) lor, ci şi cu mărturisitorii împreună senumără. Încă şi cei ce au fost mai omorâţi cu multe chinuri, şi nu puteau grăi, sau a sta împotriva gonacilor celor ce le puneau în gură din cele idolojertfite, asemenea împreună cu mărturisitorii se numără. Şi mai adaugă sfântul pentru mărturia ştiinţei, zicând, ceea ce Apostolul Pavel scria către Timotei (cartea 1 cap 6 stih 11) şi că şi cel ce vieţuieşte cu chipul acesta, cu mărturisitorii se numără.