Conditiile de detentie din penitenciarele din Romania contravin Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, a hotarat marti Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, intr-o decizie pilot in care ni se da un termen de 6 luni, in care autoritatile de la Bucuresti sa vina cu un plan de masuri pentru a imbunatati conditiile de viata ale puscariasilor.
Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a decis, de asemenea, ca toate procesele similare viitoare impotriva statului roman sa fie suspendate pana la adoptarea masurilor necesare la nivel national.
Decizia CEDO nu este definitiva. Daca in 3 luni, Romania nu cere trimirerea dosarului la Marea Camera, de abia atunci hotararea ramane definitiva si incep sa curga cele 6 luni de ultimatum.
De mentionat este faptul ca in decizia CEDO nu apare nicio referire la cum ar trebui autoritatile noastre sa rezolve situatia din inchisori. Asadar, nicio mentionare despre gratiere. In plus, nu se specifica nici amenda de 80 de milioane de euro pe an, vehiculata in repetate randuri de social-democrati ca posibila sanctiune de la CEDO, atunci cand sustineau Legea gratierii pentru a elibera inchisorile suprapopulate.
In prezent, Parlamentul discuta un proiect de gratiere colectiva, dar specialistii spun ca nu aceasta este solutia reala, ci construirea de noi penitenciare.
Aceasta decizie-pilot a CEDO de azi a fost luata in speta in care Curtea a fost sesizata de Daniel Arpad Rezmives, Laviniu Mosmonea, Marius Mavroian si Iosif Gazsi in legatura cu conditiile din inchisorile din Romania.
Magistratii CEDO insarcinati cu dosarul au decis, in unanimitate, ca Romania a incalcat Articolul 3 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.
In plus, Romania trebuie sa plateasca, in total, 16.000 de euro despagubiri morale si 1.850 de euro cheltuieli de judecata.
Asasar, Remives si Gaszi vor primi despagubiri in valoare de 3.000 de euro fiecare, iar Mavroian si Mosmonea cate 5.000 de euro fiecare. In plus, Mosmonea va primi 1.850 de euro pentru cheltuieli de judecata.
Reclamantii s-au plans, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienta instalatiilor sanitare si de lipsa de igiena, de calitatea scazuta a hranei, de sobolani si insecte in celule.
Ce este o decizie-pilot
Decizia pilot luata marti de CEDO, asa cum este descrisa in regulamentul Curtii Europene a Drepturilor Omului, se aplica atunci cand Curtea considera ca pe rol se inregistreaza un numar semnificativ de cereri similare a caror cauza este comuna si pare sa fie o disfunctionalitate structurala sau sistemica in statul parat.
Prin aceasta forma de cooperare cu statul, CEDO examineaza pentru a stabili daca exista disfunctionalitati in plan national, iar daca acestea exista, Curtea fixeaza un cadru temporal, in care Guvernul trebuie sa identifice si sa implementeze masuri cu caracter general pentru a remdia neregulile constatate.
Ce s-a intamplat in Italia si Ungaria
Romania nu este prima tara membra a Consiliului Europei impotriva careia se pronunta o astfel de decizie pilot, potrivit Mediafax.
In cazul Italiei, decizia pilot Torreggiani a fost pronuntata in ianuarie 2013. CEDO a stabilit atunci ca supraaglomerarea si conditiile din penitenciarele italiene reprezinta o problema „endemica si structurala incompatibila cu Conventia Europeana pentru Drepturile Omului”.
In urma hotararii, statul italian a platit 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detentie, pentru toate persoanele aflate in condamnare, dar si retroactiv.
S-a ajuns la suma de 78 de milioane de euro pe an.
De asemenea, CEDO poate recomanda si reducerea populatiei carcerale, prin limitarea aplicarii masurilor privative de libertate.
Tot in cazul Italiei, Curtea a remarcat faptul ca multi dintre cei privati de libertate erau arestati preventiv. Statul italian a primit un termen de 12 luni pentru a pune la punct situatia din penitenciare.
Deciziile CEDO difera, insa, de la caz la caz. Astfel, in privinta Ungariei, CEDO a acordat, in 2015, un termen pentru ca statul sa prezinte un set de solutii Comitetului de ministri.
Ungaria isi propune acordarea unei indemnizatii pecuniare, mai mica cu 40%, adica nu mai mare de 5 euro pe zi fata de sumele de bani pe care Curtea le stabileste atunci cand constata o despagubire. Sumele difera de la o tara la alta pentru ca se tine cont si de situatia economica a statului parat.
Ministrul Justitiei a declarat, luni, ca Executivul a luat deja o serie de masuri in ceea ce priveste conditiile in care stau detinutii si supraaglomerarea, dar spera ca „judecatorii europeni nu se asteapta ca peste noapte noi sa fim cei mai buni”.
In momentul de fata, in Romania, exista inchisori in care gradul de ocupare a ajuns la 170%. Ultimul penitenciar a fost construit in anul 1994, la Giurgiu, dar nu a fost finalizat nici azi.
Cu un numar total de 27.308 detinuti la 31 ianuarie 2017, sistemul penitenciar din Romania, cu tot cu spitale si centre de educare si de detentie, are o capacitate de 27.744 de locuri (pe standardul de calcul romanesc, care combina suprafata de 4 metri patrati cu volumul de aer de 6 metri cubi) sau de 18.970 de locuri (pe standardul european, de 4 metri patrati pentru fiecare detinut).
