Şeful Statului Major, generalul Nicolae Ciucă, a anunţat joi într-o conferinţă de presă că România intenţionează să cumpere rachete americane Patriot. În acelaşi timp, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) susţine, că în perioada iunie-august, în regiunea Mării Negre, vor avea loc 18 exerciţii internaţionale la care vor participa 40.000 de militari din peste 20 de ţări. La exerciţiul din iulie, peste 25.000 militari.
UPDATE Liderul PSD Liviu Dragnea l-a criticat, joi, pe şeful Statului Major, generalul Nicolae Ciucă, pentru că ar fi anunţat deja că vor fi achiziţionate rachete Patriot, el arătând că e bine să se aştepte derularea şi finalizarea procedurilor şi că aşteaptă foarte multă rigoare de la acesta.
„Ce nu mi-a plăcut astăzi (joi – n.r.) a fost declaraţia – nu ştiu dacă a fost astăzi sau ieri – declaraţia şefului Statului Major care a anunţat deja că va achiziţiona rachete Patriot. Păi au finalizat procedurile? Nu e bine să aştepte derularea procedurilor, totuşi? E şeful Statului Major şi mă aştept la foarte multă rigoare. Poate şi ministrul Apărării se gândeşte la asta tot timpul acolo, prin minister. Mai puţine declaraţii şi mai multă acţiune cred că este mai bine”, a spus Dragnea la un post de televiziune.
Nicolae Ciucă nu a făcut însă joi precizări legate de numărul rachetelor care ar urma să fie cumpărate şi nici nu a oferit alte detalii legate de achiziţie. MApN a trimis o cerere către Guvernul SUA în care îşi exprimă disponibilitatea de a cumpăra rachete de tip Patriot, urmând ca procedurile de achiziţie să fie demarate anul acesta.
Cât priveşte exerciţiile din vară la care vor participa 40.000 de militari din peste 20 de ţări aliate şi partenere, MApN susţine că la acestea vor fi prezenţi 15.000 militari români cu peste 2.000 de mijloace tehnice, transmite MApN pentru Mediafax. Cel mai mare exerciţiu al Alianţei Nord-Atlantice de anul acesta, Noble Jump (NOJP 17), se va desfăşura în luna iunie şi va testa capacităţile operaţionale ale elementelor forţei NATO cu nivel ridicat de operativitate (VJTF) şi capabilităţile implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO (RAP) în România şi Bulgaria.
Acum armata română are în dotare sisteme de rachete Hawk Cheltuielile pentru apărare ale României vor depăşi în premieră în acest an pragul de 3 miliarde dolari, mai mult decât bugetele cumulate pentru apărare ale Ungariei şi Cehiei şi peste sumele alocate în această privinţă de Grecia, însă România, ca şi celelalte state din regiune, au o mare vulnerabilitate în raport cu Rusia pentru că nu dispun de sisteme moderne de apărare antirachetă, arată publicaţia specială „Air and missile defence in Europe”, realizată în noiembrie de trustul britanic Jane’s Information Group, potrivit News.ro.
Publicaţia analizează sistemele de rachete şi de apărare antirachetă din Europa şi ultimele dezvoltări de pe continent în această privinţă, în contextul unor tensiuni tot mai mari între statele NATO şi Rusia în ultimii doi ani.
Trustul media Jane’s Information Group, specializat în domeniul militar şi al serviciilor secrete şi care deţine publicaţii precum Jane’s Defence Weekly sau Jane’s International Defence Review, a trecut în revistă şi bugetele statelor de pe continent, în publicaţia ilustrată cu fotografii de la exerciţiul mixt româno-american Patriot Shock V, desfăşurat în perioada 1-12 noiembrie la poligonul Capul Midia.
La acest exerciţiu a fost adusă, în premieră pentru România, o baterie americană de apărare anti-rachetă Patriot, cu interceptori Pac-2 si PAC-3, din Germania.
În 2016, cele mai mari bugete pentru apărare din zona estică a continentului, fără a lua în calcul Rusia şi Turcia, au fost alocate de Polonia (9,2 miliarde dolari), România (3,08 miliarde dolari), Grecia (2,7 miliarde dolari), Ucraina (2,4 miliarde dolari), Cehia (1,8 miliarde dolari) şi Ungaria (1,1 miliarde dolari), restul statelor din zonă având bugete militare de sub 1 miliard de dolari.
Spre comparaţie. Rusia cheltuie în acest an în jur de 65 miliarde dolari pentru apărare, adică 5,4% din PIB, potrivit estimărilor internaţionale. Bugetul iniţial al Ministerului Apărării pentru 2016 a fost stabilit la 11,2 miliarde lei (echivalent cu circa 2,8 miliarde dolari), însă acesta include de anul trecut şi cheltuielile cu pensiile speciale ale militarilor.
Rectificările bugetare din august şi noiembrie au redus bugetul ministerului, însă Guvernul a majorat plafonul de credite de angajament cu 5 miliarde lei şi a ridicat limitele la achiziţiile pentru înzestrare. Astfel, actul normativ prin care s-a făcut ultima rectificare bugetară prevede că, „în vederea finalizării unor achiziţii de echipamente militare, se autorizează Ministerul Apărării Naţionale să efectueze virări de credite bugetare şi de angajament, între capitole bugetare şi între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate”.
În plus, Executivul a decis că achiziţiile de echipamente sau reparaţiile de tehnică de luptă pot fi finanţate şi din fondul de rezervă al guvernului, ceea ce face dificilă calcularea cheltuielilor efective pentru apărare ale României. Jane’s punctează că şi România este aşteptată să ia în curând o decizie penrtru dotarea cu sisteme moderne de rachete. În prezent, armata română are în dotare sisteme de rachete Hawk, considerate complet depăşite, care se bazează în continuare pe rachete din epoca sovietică.
Generalul american David Perkins susține că sistemul de rachete sol-aer de tip Patriot este depășit — ‘ei bine, spune gen. Perkins, o dronă de 200$ a fost doborâtă de o rachetă Patriot de 3mil$… dar a funcționat, nu, au reușit!’
http://www.independent.co.uk/news/world/americas/small-drone-quadcopter-patriot-missile-shot-down-us-general-david-perkins-army-a7631466.html
La min. 14:50
https://www.youtube.com/watch?v=6v7nfB5bV3E&feature=youtu.be&t=14m54s