Turcia devine o republica prezidentiala si Recep Tayyip Erdogan, care tocmai a capatat puteri sporite, va ramane la putere pana in 2029. Asta in urma rezultatelor finale de la referendumul de duminica, un scrutin cu un scor extrem de strans ce a dat deja startul la acuzatii de fraudare a votului.
Potrivit rezultatelor anuntate dupa numararea a 99,96% din voturi, 24,3 milioane de cetatenii turci (51,22%) s-au pronuntat in favoarea sistemului prezidential, iar 23,1 milioane (48,78%) impotriva, relateaza agentia de stiri Anadolu.
Erdogan va putea sa aiba inca doua mandate la presedintie, ceea ce ar insemna ca poate ramane la conducerea statului pana in 2029. De asemenea, se va putea intoarce la conducerea formatiunii AKP, pe care a fondat-o si care beneficiaza de majoritate in Parlament.
Rolul de presedinte era pana acum in mare parte ceremonial, avand o influenta limitata in luarea deciziilor politice.
Cele 18 amendamente la Constitutie pe care turcii si-au exprimat parerea la referendum vizeaza in primul rand prerogativele puterii executive si legislative. Acestea includ:
- Abolirea functiei de premier. Presedintele va numi cabinetul si va avea un numar de vicepresedinti. Parlamentul nu va mai monitoriza ministrii si nu va mai avea dreptul sa initieze motiuni de cenzura.
- Presedintele nu va mai fi nevoit sa ramana neutru, ci va putea sa isi mentina afilierea politica. In prezent, presedintele trebuie sa se retraga din partid dupa alegeri.
- Numarul membrilor Parlamentului creste de la 550 la 600, iar varsta minima este coborata la 18 ani.
- Presedintele poate fi demis de Parlament. In prezent, el poate fi pus sub acuzare de Legislativ pentru tradare.
- Tribunalele militare vor fi abolite.
Presedintele va putea numi patru din totalul de 13 judecatori ai celei mai inalte instante judiciare din tara.
Rata de participare la vot a fost de aproximativ 86%.
Piata Taksim, din centrul Istanbulului, a fost inchisa traficului din motive de securitate.
Puterea se astepta la un scor mai mare, Opozitia striga frauda
Inainte de aflarea scorului final, vicepremierul Veysi Kaynak a declarat ca rezultatele votului „nu sunt ceea ce ne asteptam”.
” (Numarul – n.r.) voturilor pentru ‘da’ este mai mic decat ne asteptam, dar suntem totusi in fata”, a adaugat el.
Vicepresedintele principalului partid de opozitie din Turcia, Partidul Popular Republican (CHP), Erdal Aksunger, a denuntat actiuni ilegale comise in favoarea Guvernului la referendumul de duminica pentru extinderea prerogativelor presedintelui.
„Multe actiuni ilegale sunt desfasurate in favoarea Guvernului in prezent, dar ‘Nu’ va castiga in cele din urma”, le-a spus Aksunger reporterilor stransi la sediul Guvernului sau, referindu-se la o decizie a Comisiei Electorale de a accepta buletine de vot nestampilate.
CHP a anuntat pe Twitter ca obiecteaza fata de luarea in calcul a 2,5 milioane de voturi. Dintre acestea, 1,5 milioane nu au stampila Inaltei Comisii Electorale.
Partidul pro-kurd HDP, de opozitie, a anuntat de asemenea ca va contesta doua treimi dintre voturile de la referendumul de duminica, indiferent de rezultat.
Inalta Comisiei Electorala (YSK) a anuntat pe site-ul sau, cu cateva ore inainte de inchiderea urnelor, ca va lua in calcul la numaratoare si buletinele care nu au fost stampilate de oficialii sai, daca nu se dovedeste ca sunt fraudate. Institutia a evocat un numar mare de plangeri ca oficiali YSK de la sectiile de vot nu au reusit sa stampileze multe buletine.
Intre timp, vanatoarea celor pe care Erdogan ii acuza de tentativa de lovitura de stat de anul trecut a continuat. Cel putin opt persoane cautate de autoritati din cauza unor presupuse legaturi cu grupari scoase in afara legii au fost retinute la sectiile de votare.
