Aș putea începe cu „surse de încredere din rândul ofițerilor în rezervă mi-au expus ideea unui joc strategic pe care îl fac Viktor Orban și George Soros, iar Universitatea Central Europeană este partea din această schemă”.
Mai precis, schema cu retragerea bruscă a Societății Deschise din România a fost doar o mișcare de acoperire, Soros păstrându-și influența prin partidul parlamentar USR, dar și prin personalități a căror legătură cu sistemul de pregătire-finanțare al miliardarului este dovedită — în prim plan fiind directorul SRI Eduard Hellvig — dar și prin șeful de facto al Comunității Naționale de Informații, consilierul prezidențial Constantin Dudu Ionescu. De asemenea, multe personaje aduse în prim plan pe căi așa-zis civice au legătură cu sistemul controversatului miliardar, unele ajungând chiar la guvernare, altele influențând actul de putere din România.
Spuneam că aș putea evoca acele surse de încredere, dar nu o voi face. Apelez, în schimb, la spiritul de observație al meu și al tău, cititorule. Lăsând la o parte tabloul politic descris mai sus, cel mai periculos aspect mi se pare transformarea lui Soros într-un fel de simbol al tineretului care se consideră pro-occidental, adept al libertății totale — când de fapt, este construit cu abilitate pentru a fi semidoctul util corporatismului globalizator. Tânărul devine convins că e un original, dar întreaga lui exprimare e șablonardă, deschiderea lui este doar către fantă, refuză alte opinii dintr-un reflex dobândit; îmbrățișează fără preget ideea că tradiția înseamnă limitare, că naționalismul e ceva retrograd, iar ultimul pas asociază naționalismul cu corupția, dar și cu… trădarea! Pentru că „naționaliștii resping Occidentul, UE, America”, deci sunt cu rușii! Rușii fiind, evident, răul total, demonii istoriei noastre, mă rog, dacă întrebi la ce se referă afli, în cel mai bun caz, cele mai tulburătoare inepții și invenții. Repet, nu e vorba de generația traumatizată de experiența post 1944, ci de personaje care nu doar că nu au trăit, dar se vede că nu au citit… decât Facebook și bloguri.
În momentul de față Ungaria face in joc interesant; beneficiind de o uriașă susținere populară bazată pe realizări, premierul Viktor Orban pare detașat de orice fel de constrângere și ia decizii ce scandalizează. Relații cu Rusia și cu Putin, susținerea fățișă a lui Trump, deschiderea uneia dintre celei mai importante bănci chineze din UE, șantaj la adresa UE în privința imigranților, revigorarea unui grup care vrea să facă propria politică în UE etc. etc. — chestiuni la care politicienilor români le e și teamă să se gândească. Să mai adaugăm și trimiterea de agenți național-provocatori în Transcarpathia ucraineană, plus încurajarea fățișă a stihiilor revizioniste din România, țară UE.
Dar, interesant este că unele dintre deciziile scandaloase ale lui Orban se referă la Soros, a cărui activitate o consideră dăunătoare pentru interesele Ungariei. Orban este, culmea, una dintre primele creații ale lui Soros, miliardarul originar din Ungaria finanțându-i actualului premier studiile în perioada comunistă; apoi, Soros îl susține când formează partidul FIDESZ, în rândul căruia apar, tot ca lideri, alți bursieri Soros. Dar, toate astea aparțin trecutului, prezentul rupe lanțul de iubire și Soros este un fel de non grata. Și, totuși, Soros nu închide firma în Ungaria, dar o face în România! Unde, ce s-a întâmplat? Au bătut câmpii cei de la PSD în campania electorală, iar în rest au fost răbufniri ale unor grupări politice extraparlamentare, minore actualmente, plus câteva gazete. Deci, ce-l putea speria pe Soros ai cărui oameni sunt în zone cheie ale României? Nimic, evident, deci retragerea este doar o manevră.
Între timp, apare scandalul budapestan al posibilei închideri a Universității Central Europene. Lumea în stradă la Budapesta — nu mai poate Orban de cele câteva mii de persoane, a făcut față unor manifestații de zeci de mii de persoane! — dar, stupoare, „tineretul frumos și liber” iese în stradă și în România. Aici, situația e alta, guvernul tremură în fața străzii, nu are susținere reală, nu vin la chemarea PSD și ALDE decât grupuri neglijabile, procentele sunt bune și valabile doar la scrutin, nu în stradă. În plus, românii, spre deosebire de unguri, se atacă permanent și pe toate fronturile, mai ales acolo unde ne costă, unde se dau „infringement-urile” — la „Înalta Poartă” Europeană.
Colac peste pupăză, mai mulți politicieni, dintre care doi foarte importanți în strategia transilvană, primarul — sau stăpânul — Aradului, Gheoghe Falcă, și Ilie Bolojan, puternicul lider liberal al Oradei, manifestă împotriva închiderii Universității Central Europene… și propun ca aceasta să se mute în România. Evident, în Ardeal, într-una dintre „parohiile” susnumiților! Deocamdată Bucureștiul, Universitatea, a trimis doar o scrisoare de protest guvernului Orban. Așteptăm Clujul.
Ce se va întâmpla dacă Universitatea Central Europeană va fi adusă în România? Închipuiți-vă un focar de idei „frumoase și libere”, generații întregi care vor considera naționalismul o trădare a intereselor și o cale a sărăciei, religia o frână anacronică, morala sau regulilele tradiționale ceva discriminatoriu. Limba română este deja înlocuită cu feisbucheza, cine mai stă să readucă operele clasice, adică scrisul adevărat, când Godină s-a vândut în zeci de mii de exemplare, probabil mai multe decât toate cărțile despre Eminescu vândute într-un an. Și Godină e un exemplu fericit de scris, realmente, fiindcă mai există și scriitori moderni, cu pretenții și premii ale Uniunii sau propuși pentru trofee mondiale.
Poate că informațiile mele or face parte dintr-o poveste, o teorie a conspirației; dar ciudățenia acestor timpuri, mai ales în preajma lui 2018, totul face ca povestea să capete un alt aspect. Există mulți care spun că romanii au fost buni, chiar dacă au cucerit Dacia, fiindcă au construit drumuri și tehnologie; există și mai mulți care cred că englezii au fost foarte buni fiindcă au ocupat India și au civilizat-o; există o imensă majoritate care e convinsă că, fără cucerirea Vestului, America ar fi fost și acum în șa, iar lumea ar fi folosit baloane cu aer cald, nu avioane. Și mai există unii care spun că Ardealul e mult mai civilizat decât Regatul fiindcă… restul se subînțelege deocamdată.
Deci, în context, participarea unei regiuni a României la o federație central europeană, chiar pare ceva de domeniul blamatei teorii a conspirației? Sabin Gherman, cel care nu numai că are pe peretele pagii de FB „autonomia financiară a Transilvaniei”, nu doar că are o audiență bunicică, nu doar că are un editorial săptămânal în „România liberă” — dar el reprezintă un curent de opinie care e de acord — sau devine pe zi ce trece — cu toate perdafurile antinaționale aplicate cu tupeu de personaj. Apropo — stau și mă minunez, cum de etichetările cu „agentul rus”, cu „propaganda rusă”, încrâncenează atâtea condeie, iar în cazul acestui agent antiromân, cu o carieră clară în acest sens, nu se aude nimic. Chiar schimbarea opticii publice în sensul fragmentării naționale, al blamării unor valori care țin de stabilitatea conștiinței naționale, astea nu au nici o importanță pentru nimeni?
Îmi aduc aminte cum Virgil Măgureanu îl băgase în raportul SRI pe Șerban Suru, care se întâlnea în grădina casei bătrânești cu câțiva prieteni și discutau despre istoria Legiunii; în timpul acesta se făcea praf economia țării. Nu m-ar mira să mă văd și eu în raportul SRI, fiindcă scriu la Sputnik, am lansat cartea lui Iurie Roșca și am stat la masă cu Dughin; iar în timpul acesta Sabin Gherman face nestingherit tot ce vrea, alte televiziuni cu datorii imense la stat lasă tot felul de șarlatani și impostori să spurce instituțiile statului, sau să facă adevărate campanii de intoxicare, dar și de diseminare a unei stări de neîncredere și chiar de depresie la nivel național. Care este unul dintre principalele puncte comune ale lui Gherman și al acestor șarlatani? „Soros este o țintă falsă, e o manipulare lansată de corupții de la putere”.
Neatenții și superficialii (sau semidocții) vor spune că exagerez în teoria mea privind transformarea noii generații — dar reacțiile sunt prea vizibile; cererile, atitudinea, declarațiile celor tineri din stradă sau de pe stradă sunt îngrijorătoare. Plăcerea de a sfida ideea națională este maladivă, dar din păcate, ca și în alt caz, anormalitatea, boala chiar, a devenit normalitate pentru noua generație. Fapt recent, petrecut la conferința de la București susținută de Aleksandr Dughin: câțiva tineri, membri și susținători USR, au adoptat o atitudine sfidătoare, golănească, bând bere și stând răscrăcărați în sală, dar au huiduit doar atunci când Dughin a pronunțat numele lui Soros; în rest, chiar dacă politologul a criticat dur NATO, SUA sau UE, indivizii nu au reacționat — numai Soros îi interesa. A doua zi s-au întâlnit cu un personaj din categoria șarlatanilor — care i-a „cinstit” pentru ceea ce făcuseră (voi detalia într-un alt articol aceste date).
În concluzie — ce se va întâmpla când cel mai puternic focar sorosist va fi mutat în România? Simplu: cred că va fi ceva extrem de benefic pentru planurile lui Viktor Orban — o generație alienată, ale cărei conștiință și valori vor fi în Cloud, iar țara va fi doar o localizare GPS. Ce reprezintă mutarea Universității Central Europene în România? O etapă a unei „balene albastre” la nivel național, când, pentru a trece la „nivelul următor”, ni se va cere să urcăm pe acoperiș, în plină furtună.