Principala problemă a fiecăruia dintre noi ar trebui s-o reprezinte libertatea noastră individuală. Este, prin urmare, vital interesul pentru eradicarea din fașă a tuturor tentativelor de limitare a libertăților individuale. În momentul de față, există în România organizații neguvernamentale care monitorizează cu atenție activitățile instituțiilor predispuse la derapaje în acest sens.
Interviul cu Nicoleta Andreescu, director executiv în cadrul APADOR-CH
Radu Hadârcă: Să ne referim la ultimul demers făcut de cei din cadrul SRI, pentru care dumneavoastră i-ați criticat: accesarea fondurilor europene pentru constituirea unei structuri tehnologic-informaționale în vederea unificării anumitor baze de date. Aspectele sunt destul de neclare. Puteți preciza despre ce este vorba?
Nicoleta Andreescu: Nu e doar vorba, nu sunt foarte neclare. Este vorba de ultimul demers al SRI despre care știm noi. Este vorba de SII ANALYTICS, așa se numește acest proiect. O platformă de baze de date care există de mulți ani, înființată într-un alt proiect care s-a numit SII INFRASTRUCTURĂ, ce dă posibilitatea SRI să utilizeze la valoare maximă și practic să integreze baze de date de la mai multe instituții: ANAF, Evidența Populației ș.a.m.d. Practic, prin această posibilitate dată de achizițiile de acum din SII ANALYTICS, bazele acelea de date devin una singură, integrată.
– Adică informații care există, inclusiv cele care vizează aspectele din sănătate, vor constitui elementele esenţiale stocate în această unică bază de date. Astfel, se poate crea fiecărui individ în parte câte un profil psihosomatic, care poate fi accesat şi utilizat în funcţie de obiectivele şi scopurile pe care le nutresc cei care au gândit această structură informatică.
– Chiar dacă bazele de date sunt separate, să zicem, cu aceste noi tehnologii achiziționate, ele pot fi accesate și transformate într-una singură. Atâta vreme cât eu pot să caut, spre exemplu, cine și-a cumpărat mașină în ultimul an în zona cutare și are venit între și între, identificând trei oameni; după care aflu despre ei tot, și dacă și‑au plătit impozitele, și informații legate de starea de sănătate… Iar atunci, având această posibilitate dată de noile achiziții, să facă orice cu ele, devin practic o singură bază de date mamut, integrată.
– Este foarte interesant, pentru că s-a achiziționat un echipament hardware care are o valoare considerabilă – pe undeva pe la 1 miliard de euro (se vehiculează chiar o cifră dublă) -, care a fost destinată achiziţionării unor servere plasate în Centre de Date (Data Centers) specializate pe care le au doar giganții Google, Facebook. Ei și-au exprimat însă stupefacția în legătură cu scopul și destinația acelor aparaturi, care înțeleg că s-au cumpărat cu bani proveniți de la statul român; ei sunt de fapt rezultatul impozitelor plătite de către fiecare dintre noi.
– Eu nu pot să estimez valoarea achizițiilor de la SRI. Singurele chestiuni pe care le putem ști cu siguranță sunt cele legate de accesarea fondurilor europene, pentru că acestea, având niște reguli de transparență, nu pot fi ascunse total. Cum s-a ajuns la discuția aceasta despre SII ANALYTICS? A fost o întâmplare, cineva a găsit cererea de ofertă pe sistemul public de achiziții publice, pe e-licitație.
TAP-rile pot cotrobăi prin mesaje
– Deci pe SEAP s-a văzut această achiziție.
– Dacă acel cineva nu era un om foarte priceput în domeniul IT, nu-și dădea seama ce înseamnă asta. La prima vedere, eu m-aș fi uitat acolo ca un profan, nu înțeleg ce înseamnă denumirile acelea de echipamente, despre unele dintre ele am aflat ulterior. TAP-urile (tapping devices – dispozitive de înregistrare), de exemplu, sunt niște sisteme care pot intercepta, dar și căuta după conținut, după orice comunicație electronică și au capacitatea de a intercepta și filtra volume foarte mari de date. Dacă este mufat undeva la un mare furnizor de servicii de Internet ISP (Internet Service Provider) și de comunicații electronice în general, incluzând aici furnizorii de telefonie fixă și mobilă, un singur echipament din acela poate accesa și căuta în conținutul mesajelor.
SRI: proiectul n-are legătură cu e-guvernarea
– Demersul SRI de a accesa fonduri europene în vederea realizării unei supravegheri în masă este sau va putea fi stopat în urma intervenției dumneavoastră publice? Care a fost feedback-ul din partea lor?
– SRI a venit cu niște așa-zise explicații, printr-un comunicat de presă, explicații care mai mult ne-au întărit convingerea că ceea ce am identificat noi ca fiind periculos așa este. Tot în acel comunicat al SRI, se spunea că proiectul respectiv nu are nicio legătură cu e-guvernarea, respectiv cu linia de finanțare de pe care au fost accesate fondurile. Acum, noi avem speranța că va fi analizat modul de finanțare.
– Există vreo informație că, în urma acestui demers, s-a stopat accesarea acelor bani? Bănuiesc că și statul ar trebui să participe cu ceva, nu ?
– E adevărat, dar, din punctul nostru de vedere, speranțele sunt la Comisia Europeană, cea care finanțează întreaga linie. Deoarece nu este normal să se finanțeze din fonduri europene un proiect care are potențialul de a aduce atingere unor drepturi și valori fundamentale pe care Uniunea Europeană le respectă și ar trebui să le promoveze. Adică nu mă apuc eu, Uniunea Europeană, care am interzis pedeapsa cu moartea, nu mă apuc să finanțez pe cineva care lucrează pentru a reintroduce pedeapsa cu moartea. E aberant.
– Dacă UE a dat niște legi care consfințesc drepturile și libertățile individuale, care includ dreptul la viață privată, nu este normal să finanțeze simultan un proiect care realizează contrariul.
– Există astfel de directive europene, există decizii CEDO, există decizii ale Curții de Justiție ale Uniunii Europene, care scriu negru pe alb că nu este normal să integrezi baze de date, că nu este rezonabil să utilizezi mijloace de supraveghere în masă. Fiindcă principiul în baza căruia utilizezi mijloacele de supraveghere în masă îi transformă pe toți cetățenii în suspecți și se găsește în contradicție flagrantă cu prezumția de nevinovăție, baza oricărui sistem juridic democratic, încălcând astfel total dreptul la viață privată.
Problema de fond: lipsa de control civil asupra SRI
– În urma acestui demers pe care l-ați făcut împreună cu alte organizații către Comisia Europeană, credeți că răspunsul se va concretiza în nefinanțarea acestui program de supraveghere în masă deghizat în e-guvernare?
– Nu știu să estimez care va fi răspunsul.
– Ar putea să vă răspundă sau ar trebui să vă răspundă?
– De regulă, în 95% din mesajele transmise către Comisia Europeană, acestea primesc un răspuns. Nu neapărat unul care să te mulțumească, însă foarte rar se întâmplă să nu primești niciun răspuns.
– În ce interval de timp procedural se poate primi un răspuns?
– Depinde de organismul căruia i te adresezi, de Comisie. Depinde, regula generală este tot cea de 30 de zile, dar sunt anumite organisme care răspund în trei zile, altele mai mult. Dacă mă întrebați pe mine care este mecanismul de funcționare, nu vă pot răspunde cu acuratețe la această întrebare.
– Ați primit vreun răspuns din partea Comisiei Europene, singura în măsură să opereze acțiuni concrete de stopare a acestui demers?
– Nu, nu am primit. Deși ar fi trebuit. Comisia ar trebui să intervină prin Direcția de Luptă Antifraudă, care se ocupă cu problemele legate de accesarea, cu utilizarea nelegală a fondurilor care provin de la Uniunea Europeană. Ne aduce la problema care, de altfel, constituie esența. Pentru că modul în care sunt finanțate investițiile și acțiunile SRI este până la urmă o chestiune de procedură, de formă. Problema de fond o constituie de fapt lipsa reală de control civil asupra activității SRI. E adevărat că nu trebuie să-și bage cineva nasul în tot ceea ce face SRI pe partea operațională și așa mai departe. Pentru că de aceea SRI este un serviciu secret. Însă dacă ne uităm că legea de organizare și de funcționare este din 1900 toamna, dacă ne uităm că multe dintre acțiunile pe care le întreprinde SRI, inclusiv aceste proiecte, stau sub umbrela unor hotărâri ale CSAT, care nu sunt publice, dacă ne uităm la simulacrul de control pe care îl exercită Comisia de Control al SRI din Parlament, reiese foarte clar problema: lipsa de control civil asupra activității SRI!
Comisia Europeană: „Dacă acele fonduri au fost acordate SRI-ului, aşa a trebuit să se întâmple“
La data apariţiei acestui interviu, în urma sesizării făcute la Comisia Europeană, reprezentanta acestei Comisii în România, Angela Filote, a oferit un răspuns organizaţiei Active Watch, care a parvenit şi APADOR-CH, prin care s-a afirmat că, dacă acele fonduri au fost acordate SRI-ului, aşa a trebuit să se întâmple. Straniu şi profund semnificativ în acelaşi timp, aspect care dovedeşte conexiunile care există între SRI şi structurile europene suprastatale.
Prin urmare, Comisia Europeană binecuvântează instituirea unui regim dictatorial de control în România, prezidat de către SRI prin finanţarea acestuia din fonduri europene. În atare situaţie, nu mai este nimic de zis.
