Un concept inovativ, numit ecologie umana, implementat in Norvegia pentru reabilitarea detinutilor, a fost aplicat si intr-o inchisoare din Delta Dunarii. In plus, el s-ar putea extinde si la Cluj.
Initiativa i-a apartinut lui Arne Kvernvik Nilsen, guvernatorul Serviciilor Corectionale din Sud din Norvegia. El se afla zilele acestea la Cluj-Napoca, unde joi a tinut o conferinta despre conceptul sau de ecologie umana, ocazie cu care a avut intalniri si discutii despre proiectul pe care ar vrea sa il deruleze aici.
Ideea acestui concept este aceea de a folosi natura, dar si principii dintr-o serie de stiinte umaniste, pentru a-i transforma pe detinuti din infractori si criminali in fiinte responsabile, care odata eliberate sa poata face fata societatii, sa nu recidiveze si sa nu inspire teama.
Arne Kvernvik Nilsen si-a experimentat ideile intr-un un proiect care functioneaza de aproximativ zece ani la Bastoy, in Norvegia, unde pe o insula exista o inchisoare in care detinutii nu stau in celule, ci in casute, ca in tabara, isi gatesc singuri doua mese pe zi, cina fiind servita, muncesc si traiesc impreuna ca intr-un mic sat.
Neobisnuita inchisoare din Delta Dunarii
Arne Kvernvik Nilsen a colaborat cu Romania la implementarea unui proiect asemanator la Grindu Tataru, in Delta, aici functionand din 2015 o inchisoare care are ca model penitenciarul din Bastoy.
Detinutii romani traiesc aici in casute din lemn, caramida si stuf, pe care le-au construit chiar ei si pot lucra in aer liber, unde interactioneaza intre ei, precum si cu diferite animale.
„In 2008 am fost contactat de un reprezentant al ANP din Romania care m-a invitat sa dezvoltam proiectul de la Tataru din Delta Dunarii, finantat prin granturi norvegiene, adaptat realitatilor romanesti.
Eu cred cu tarie ca Romania nu ar trebui sa copieze nimic de la Norvegia sau de la alta tara, ci sa invete din experientele altora. A fost cel mai fascinant proiect in care am fost implicat in ultimii 25 de ani, a fost plin de provocari. Am intalnit oameni minunati in sistemul penitenciar si in ONG-uri, care cred in ceea ce fac, dar a fost o provocare din punct de vedere politic pentru a fi continuat”, a spus Nilsen.
Intrebat ce crede despre sistemul penitenciar din Romania, Arne Kvernvik Nilsen a spus ca a vizitat multe inchisori in viata sa si ca a vazut si lucruri mai rele decat la noi, dar considera ca cea mai mare provocare a Romaniei este legata de modul in care pregateste detinutul sa se intoarca in societate, care in Norvegia este sustinut, la eliberare, de un intreg sistem de servicii care il sprijina sa isi asigure traiul intr-un mod cinstit.
„Diferenta majora dintre sistemul penitenciar din tarile scandinave si Romania este ca in primele exista intotdeauna un plan pentru cei eliberati, unde vor fi angajati, cum isi vor castiga existenta, unde vor locui, ajutandu-i sa se intretina. In schimb, in Romania, odata eliberat din inchisoare, detinutul este, practic, pe strada, pe cont propriu„, a mai spus guvernatorul Serviciilor Corectionale din Sud.
