Ameninţarea bioterorismului este la fel de serioasă ca războiul nuclear şi schimbările climatice, avertizează Bill Gates. Potrivit miliardarului american, este timpul ca o parte din banii cheltuiţi în domeniul apărării să meargă către contracararea atacurilor teroriste cu patogeni.
Gates a susţinut în acest weekend un discurs la Conferinţa de Securitate de la Munchen, aflată la cea de-a 53-a ediţie.
„Când am decis în urmă cu 20 de ani să fac din sănătatea globală punctul central al activităţii mele filantropice, nu mi-am imaginat că voi vorbi la o conferinţă pe tema politicii internaţionale de securitate. Dar sunt aici pentru că eu cred că lumile noastre sunt mai strâns conectate decât realizează majoritatea oamenilor”, a spus Gates, potrivit Business Insider.
Principalele focare pentru epidemii sunt zonele de război şi statele fragile, însă următoarea epidemie ar putea porni de pe un monitor, în contextul unei intenţii teroriste de a folosi ingineria genetică pentru a crea o versiune sintetică a virusului variolic sau o tulpină de gripă extrem de contagioasă şi de mortală, a detaliat Gates.
„Ignorăm legatura dintre securitatea în domeniul sănătăţii şi securitatea internaţională pe riscul nostru. Fie că se întâmplă dintr-un capriciu al naturii, fie că este un act terorist, epidemiologii spun că un virus cu propagare rapidă în aer poate ucide peste 30 de milioane de oameni în mai puţin de un an. Şi mai spun că există o probabilitate rezonabilă că oamenii să experimenteze un asemenea fenomen în următorii 10-15 ani”, a mai spus fondatorul Microsoft, care a investit masiv în ultimii ani în programe umanitare din sectorul sănătăţii.
O catastrofă de acest gen s-a avut loc în 1918, când o tulpină virulentă de gripă a ucis între 50 de milioane şi 100 de milioane de oameni, a amintit Gates.
Faptul că o pandemie globală mortală nu a avut loc în istoria recentă nu ar trebui să fie considerat un indicator pentru viitor, a susţinut Gates.
„Chiar dacă următoarea pandemie nu va avea amploarea virusului gripal din 1918, ar fi înţelept să avem în vedere tulburările sociale şi economice care ar putea avea loc dacă ceva asemănător cu Ebola ar pătrunde în câteva centre urbane majore”, a recomandat Gates.
Ce putem face
Datorită progreselor din domeniul biotehnologiei, noi vaccinuri şi medicamente pot contribui semnificativ la limitarea răspândirii epidemiilor.
„Mai întâi şi cel mai important, trebuie să construim un arsenal de arme noi: vaccinuri, medicamente, diagnosticare”, a spus Gates.
Potrivit acestuia, în special vaccinurile pot avea un rol foarte important în limitarea răspândirii epidemiilor. Însă, în prezent, este nevoie de o perioadă de până la 10 ani pentru dezvoltarea şi obţinerea autorizaţiei pentru un nou vaccin. Gates a precizat că este nevoie să reducem acest interval la mai puţin de 90 de zile.
De asemenea, este important să fie luate măsuri în vederea consolidării sistemelor de sănătate publică în cele mai vulnerabile ţări, precum şi pentru asigurarea unei comunicări eficiente între ţări.
Trebuie să ne pregătim pentru epidemii aşa cum armata se pregăteşte pentru război, consideră Gates, prin derularea de exerciţii pentru a înţelege cum se va răspândi boală sau care va fi reacţia populaţiei în situaţii de panică.
Nu în ultimul rând, avem nevoie de personal medical instruit pentru a reacţiona rapid în cazul unei epidemii.
„Când eram copil, lumea se confrunta cu o singură ameninţare existenţială: aceea a războiului nuclear. Spre sfârşitul anilor ’90, oamenii rezonabili au acceptat că schimbările climatice reprezintă o altă ameninţare majoră la adresa umanităţii. Eu văd ameninţarea pandemiilor mortale în aceeaşi categorie cu războiul nuclear şi schimbările climatice.
Sunt optimist că peste zece ani vom fi mult mai bine pregătiţi pentru o epidemie letală, dacă suntem dispuşi să redirecţionăm în acest scop o parte din ceea ce cheltuim cu bugetele de apărare şi noi sisteme de armament”, a încheiat Gates.
